Tranziția la economia circulară: „puterea” sectorului construcțiilor spre orașe mai bune

Proiectul URGE APN

Proiectul URGE (Circular Building Cities), aprobat în cadrul rețelelor de planificare a acțiunilor URBACT III (APN), își propune să formuleze planuri de acțiune privind circularitatea în sectorul construcțiilor. URGE accelerează astfel trecerea la economia circulară. Rețeaua este formată din orașe mari, cum ar fi Copenhaga și Munchen, orașe de dimensiuni medii precum Utrecht și Riga și orașe mai mici, precum Maribor (reprezentată de Nigrad), Kavala și Comunidade Intermunicipal do Oeste, o cooperare regională a municipalităților mai mici. Rețeaua are ca Partener Lider orașul Utrecht.

În cadrul fazei I, va fi făcută o investigație mai detaliată în cazul fiecărui oraș, pentru a identifica nevoile și pentru a întocmi un plan de acțiune adaptat pentru a identifca oportunitățile și a veni cu soluții care vor stimula circularitatea în sectorul construcțiilor.

Ce este o clădire circulară?

„O clădire care este dezvoltată, utilizată și refolosită fără a epuiza inutil resursele și fără a polua mediul și a degrada ecosistemul; este construită într-un mod responsabil economic și contribuie la bunăstarea oamenilor și a biosferei”.

Clădirile circulare au un impact pozitiv asupra materialelor, energiei, deșeurilor, biodiversității, sănătății și bunăstării, culturii umane și societății. În plus, ele pot produce valoare sub mai multe forme.

Unde se află astăzi economia globală în termeni de circularitate?

Economia noastră globală este doar 9% circulară. 8,4 gigatone de materiale sunt introduse în ciclu, față de 84,4 gigatone provenite din resurse extrase. Din materialele care nu sunt recirculate, majoritatea se pierd dincolo de recuperare - fie dispersate sub formă de emisii, fie deșeuri nerecuperabile. Locuința, nutriția și mobilitatea reprezintă împreună mai mult de 82% din amprenta materială totală.

În următorii 30 de ani, se estimează că suma construcțiilor noi va fi egală cu suma construcțiilor existente astăzi. Sectorul construcțiilor, aflat în creștere rapidă, este în prezent printre cei mai mari producători de deșeuri din lume: în fiecare an, sunt generate peste 1,3 miliarde de tone de deșeuri de construcții și demolări, iar jumătate din acestea provin din construcții.

În consecință, există o nevoie crucială de noi soluții circulare, în special în sectorul construcțiilor.

Cazul Europei

Sectorul construcțiilor din Europa este strategic pentru economiile majorității țărilor. Aproximativ 4 din 10 case din Europa au fost construite înainte de 1960, o perioadă în care practicile de construcție erau slabe conform standardelor de astăzi. Prioritatea este să susținem și să păstrăm ceea ce este deja construit, iar în cazul în care este necesară renovarea sau demolarea, ideea este de a continua folosind un proces circular, unde materialele pot reintra în sectorul construcțiilor și pot fi reutilizate corespunzător.

Ambiția Comisiei Europene este de a accelera tranziția către o economie circulară, permițând orașelor din UE să conducă sistemul internațional dincolo de modelul actual învechit: iei(resurse) - construiești - arunci(demolezi). Întrucât economia circulară este un concept complex și de anvergură, Comisia Europeană a stabilit în decembrie 2015 o strategie globală unică, denumită „Planul de acțiune pentru economia circulară”. Planul de acțiune este un răspuns eficient la Agenda 2030, deoarece permite autorităților publice și părților interesate să accelereze tranziția către o economie circulară. După patru ani de implementare cu succes a Planului de acțiune, o Cartă Albă privind economia circulară a Forumului Economic Mondial (2018) și o mulțime de rapoarte publicate, Comisia Europeană ar putea formula nevoile pentru accelerarea economiei circulare astfel:

1) Economia circulară este complexă. Prin urmare, o strategie cuprinzătoare pentru închiderea buclei și vizarea sectoarelor strategice este cel mai bun instrument pentru a aborda toate aspectele sale.

2) Există avantaje pe termen scurt și lung pentru a face economia circulară o prioritate pentru departamentele din cadrul unei instituții publice. Serviciile care se ocupă de protecția mediului, industrie, cercetare, cooperare internațională și, probabil, multe altele pot contribui la integrarea conceptului din cadrul instituției și din afara acesteia.

3) Schimbarea circulară este mai rapidă atunci când sunt implicați direct actorii economici și societatea civilă. O politică publică eficientă privind economia circulară are nevoie de sprijin din partea întreprinderilor și a societății civile pentru a-și maximiza beneficiile pentru mediu și pentru economie.

Sectorul construcțiilor este conștient de faptul că trebuie să își schimbe modelul de gestionare pentru a deveni circular și că poate respecta noua abordare a „utilizării durabile a resurselor” prevăzută în Regulamentul European privind Produsele de Construcție.

Cu toate acestea, sunt încă multe de făcut la nivel local.

Acționând la nivel local

O abordare holistică și integrarea punctelor de vedere în planificarea acțiunilor locale este cheia pentru îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale UE privind circularitatea.

Un factor comun de succes în proiectarea circulară a clădirilor este implicarea părților interesate de la bun început. Într-adevăr, procesele de co-proiectare timpurie cu utilizatorii finali, tehnicieni, furnizori și comunitate și luând în considerare nevoile tuturor, în general, sunt cruciale pentru crearea unui design holistic. În plus, regulamentul privind achizițiile publice poate fi un motor puternic ce poate juca un rol semnificativ în integrarea practicilor de circularitate. În ceea ce privește diseminarea cunoștințelor, proiectele de construcție terminate și reutilizarea clădirilor și a zonelor pot servi pentru creșterea conștientizării și schimbul de experiență. În plus, comunicarea datelor publice prin portalurile orașului, inclusiv discuțiile și datele deschise privind indicatorii, este un instrument puternic pentru implicarea și motivarea părților interesate, inclusiv a cetățenilor. Un portofoliu deschis de consolidare a cunoștințelor și competențelor, format dintr-un pachet de instruire, indicatori, date, bune practici, integrat cu ghiduri de aplicație specifice instrumentelor, cum ar fi sistemele Pay-as-You Throw (PAYT), ar putea spori implementarea principiilor economiei circulare la nivel local. Toate acestea nu ar fi realizate în mod eficient dacă nu ar fi integrate într-o foaie de parcurs generală pentru gestionarea resurselor urbane.

Aceste subiecte au fost ridicate și discutate între partenerii proiectului URGE, în cadrul unei reuniuni fructuoase de lansare la Utrecht, pe 15 și 16 octombrie. Rămâneți la curent, pentru a exploata pe deplin oportunitățile și pentru a utiliza cu adevărat acest sector strategic ca un facilitator pentru îndeplinirea obiectivelor și obiectivelor de circularitate la nivel local și UE!