THINKNATURE - Cum aducem natura in orase?

URBACT este un ambasador al bunelor practici de dezvoltare urbană sustenabilă, iar soluțiile propuse de platforma ThinkNature reprezintă o oportunitate reală și extrem de accesibilă menită să vină în sprijinul orașelor europene aflate în căutarea de idei de creștere a calității vieții cetățenilor prin soluții prietenoase cu mediul. A pune la dispoziția publicului un întreg repertoriu de cunoștințe și bune practici nature-based deja testate și implementate de către orașe se aliniază foarte bine misiunii URBACT de a încuraja administrațiile locale europene să lucreze împreună pentru dezvoltarea de soluții strategice integrate dedicate creșterii calității politicilor urbane.

Principiul NBS este definit de UE ca un „set de soluții inspirate de natură, cost-eficiente, care aduc beneficii de mediu, sociale, economice și de creștere a nivelului de reziliență. Aceste soluții aduc multiple elemente și procese legate de natură în orașe, prin intervenții eficiente din punct de vedere sistemic și al consumului de resurse”. (sursa: Agenda UE privind politicile de Cercetare și Inovare în domeniul Soluțiilor Bazate pe Natură).

Evenimentul a reprezentat o platformă de învățare și schimb pentru specialiști din domeniul protecției mediului, planificării urbane și reprezentanți ai administrațiilor locale, care au avut ocazia să împărtășească bune practici și experiențe reale înregistrate în implementarea principiilor NBS în comunitățile din care fac parte.

Nikolaos Nikolaidis (Universitatea Tehnică din Creta) a expus cele trei componente și principii pe care se bazează Platforma ThinkNature, deținătoare la ora actuală a peste 700 de membri:

• Hub de studii de caz
• Repertoriu de cunoștințe
• Mijloc de dialog

ThinkNature a fost gândit ca un instrument care să sprijine toate proiectele care urmăresc implementarea de soluții NBS finanțate prin Horizon2020, iar evenimentul de la București a reprezentat o oportunitate perfectă pentru diseminarea celor mai interesante rezultate și practici în domeniu.

5 Idei și exemple pentru acasă

1. Avem nevoie de o gândire sistemică

Oana Bogdan, arhitect și urbanist în cadrul BOGDAN & VAN BROECK, Bruxelles, keynote speaker în cadrul Nature Based Forum Bucharest a susținut importanța integrării sustenabile a soluțiilor bazate pe natură în mediul urban: „Pentru noi, schimbările climatice reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece fiecare ecosistem are nevoie de un procent de 30% de suprafață nepopulată. Avem nevoie de o anumită continuitate a ecosistemelor, trebuie să înțelegem lucrurile astfel. (…) Gândirea sistemică este despre obiceiuri și relații care descriu modul în care interacționează și se conturează lucrurile, ajungând să funcționeze așa cum o fac.”

2. Cu toții trebuie să percepem valoarea reală a soluțiilor bazate pe natură

Prof. univ. dr. Cristian Iojă, Director al Departamentului de Geografie și Mediu al Universității din București, a explicat care sunt barierele care intervin în implementarea soluțiilor bazate pe natură în România și al căror numitor comun este neutilizarea unei abordări sistemice: de la conexiunea preponderent indirectă a abordărilor ecologice în planificarea spațiilor urbane, la capacitatea redusă de transfer a soluțiilor bazate pe natură în societate, până la la deficiența corpusului legislativ de mediu sau la diversele percepții ale factorilor interesați asupra consecințelor pe care acest tip de intervenții le-ar putea aduce societății. Dl. profesor a dezvoltat importanța unei mai bune prioritizări a aspectelor de mediu la nivelul societății românești, a deținerii unui cadru comun de înțelegere a nevoii de a direcționa planificarea urbană către soluții bazate pe natură și, nu în ultimul rând, de a avea o înțelegere extinsă a conceptului NbS, atât la nivelul publicului general, cât și în cadru științific și instituțional.

3. Acțiuni mici dezvoltate la nivel regional pot aduce îmbunătățiri reale calității mediului

Un exemplu de bună practică în domeniu a fost oferit de dl. Martin Hakel, reprezentantul Regiunii Bratislava (SK), unde barierele existente au fost depășite printr-o inițiativă regională gândită să vină în întâmpinarea consecințelor negative ale schimbărilor climatice asupra mediului și cetățenilor. Regiunea Bratislava a inițiat o schemă de granturi pentru acțiuni de protecție a mediului în zonele urbane și rurale. Această schemă oferă un grant de până la 12.000 – 15.000 euro municipalităților și fermierilor pentru implementarea de acțiuni de adaptare precum: plantarea de panouri verzi, transformarea zonelor brownfield în zone verzi, înființarea de grădini publice, de sisteme naturale de drenaj, acoperișuri și fațade verzi, sisteme de umbrire pentru clădiri publice, măsuri anti-eroziune, bio-coridoare, etc. Din 2016 până în prezent, Regiunea Bratislava a implementat 49 de astfel de proiecte și este în pregătirea apelului ce va fi deschis în anul 2020, în ale cărui priorități se regăsește educația locală în privința protecției mediului înconjurător.

4. Vegetația trebuie să devină un material de construcție obligatoriu

Materialele de construcție convenționale nu reprezintă un obicei congruent cu intenția unui oraș de adaptare la schimbările climatice. Există din ce în ce mai multe practici, coordonate sau singulare, de schimbare a filosofiei de construcție către o utilizare cât mai sustenabilă și inteligentă a resurselor și către transformarea spațiilor urbane convenționale în adevărate oaze de vegetație. Acesta a fost și cazul unui teren de 800 metri pătrați care acoperea un garaj subteran din Porto, care, cu ajutorul unei echipe profesioniste și a unei viziuni inspirate, a devenit o foarte estetică grădină privată în inima orașului.  Păstrând înclinația pantei și specificul vegetației locale, echipa a lucrat la o stratificare cât mai inteligentă a perimetrului, astfel încât să fie menținută continuitatea spațiului plantat cu zonele cu vegetație preexistente. „Având la cunoștință profilul solului necesar și planul de vegetație, am putut calcula necesarul de substraturi, înălțimea și cantitatea acestora. Înălțimile substraturilor au fost calculate ținând cont de tipul de vegetație necesar.”, a explicat Paulo Palha în cadrul Forumului. Toate materialele folosite în acest proces au fost selectate pe criterii ecologice, într-o încercare de a recrea cât mai autentic natura într-un spațiu profund antropizat.  

5. Implicarea cetățenilor în strategia de adaptare la NbS este întotdeauna o idee bună

Districtul 6 al orașului Praga a derulat un exercițiu cetățenesc participativ pentru a identifica zonele cu probleme de calitate a aerului din oraș, în scopul cartografierii tuturor spațiilor în care trebuie intervenit cu proiecte de înverzire. Exercițiul s-a desfășurat pe parcursul a 3 luni consecutive din vara anului 2018, utilizând un portal web deschis cetățenilor, care au fost consultați în timp real cu privire la următorii indici: zone de căldură extremă, de temperatură optimă, nivelul de retenție a apei din precipitații, nivelul de secetă, calitate a aerului, nivelul de vegetație și sugestii de măsuri care pot fi luate de municipalitate. Un număr de 504 respondenți din district au identificat peste 7000 de locații pe hartă, au scris peste 1500 de comentarii și au făcut 712 de sugestii de îmbunătățire a situației Municipalității.

Astfel, prin participarea directă a cetățenilor, au putut fi cartografiate noi valuri de căldură și zone care au o reală nevoie de spațiu verde. Câteva dintre comentariile înregistrate de portal sună așa: „Nu îmi pasă dacă prețul pâinii crește, dacă primăria construiește un acoperiș verde sau lasă să se dezvolte fațade verzi”, „Nu avem unde să ne ascundem de soare în stațiile de tramvai, câțiva arbori în plus ar fi de ajutor”, „Planul de restaurare a pieței ar trebui să includă și o sursă de apă potabilă, nu doar o fântână”.  

Vocea cetățenilor a ajutat municipalitatea să înțeleagă mai clar realitatea din district în privința calității aerului. Modelarea climatică și cartografierea participativă au reprezentat măsuri complementare binevenite dezvoltării urbane, oferind politicienilor și altor părți interesate o perspectivă nouă și extrem de precisă pentru Strategia de Adaptare a orașului Praga planificată pentru 2020, pornind de cunoștințele acumulate în urma exercițiului derulat de Districtul 6.

Soluțiile bazate pe natură reprezintă instrumente realmente eficiente de intervenție pentru municipalități, care aduc un plus de valoare adăugată orașelor în contextul greu reversibil și controlabil al schimbărilor climatice pe care întreaga planetă îl confruntă. Orice inițiativă de acest tip poate aduce o îmbunătățire reală calității spațiului vizat, dar mai ales sănătății publice.

URBACT deține un întreg catalog de Bune Practici cu soluții dedicate protecției mediului, gata de a fi consultate și adaptate de către orașe, iar proiecte precum ThinkNature vin în întâmpinarea scopului comun de consolidare a capacității orașelor de înțelegere și promovare a soluțiilor bazate pe natură (NbS).