Ridicăm cortina pentru Bunele Practici URBACT

Selectarea bunelor practici a fost o provocare având în vedere volumul uriaș de aplicații primite în cadrul apelului URBACT. Aproape trei sute de orașe au răspuns, din fiecare colț al Europei. Bunele practici aprobate în final provin din 25 de State Membre. Sunt orașe de toate dimensiunile, majoritatea fiind mici și mijlocii, cu până la 250.000 de locuitori, orașe în care trăiesc cei mai mulți europeni.

Pentru URBACT, este încurajator să constatăm că mai mult de o treime din bunele practici selectate – 33 din 97 finale – vin din orașe care nu au mai fost implicate în program. Întrucât URBACT are misiunea de a crește capacitatea pentru dezvoltarea urbană durabilă în UE, implicarea noilor orașe reprezintă o prioritate majoră. Promovarea activă a Apelului pentru Bune Practici – de exemplu prin intermediul Punctelor Naționale URBACT (PNU) – împreună cu o procedură simplificată de aplicație, au reprezentat, fără îndoială, factorii cheie ce au dus la acest succes.

Acum că lucrurile s-au așezat și este timp pentru a reflecta asupra perspectivei finale, ce ne spune o analiză a bunelor practici?

Gama Bunelor Practici URBACT reflectă prioritățile urbane ale UE

Este important să rețineți faptul că apelul URBACT a fost complet deschis. Nu au existat priorități tematice specificate, ceea ce a însemnat că orașele au avut mână liberă pentru a-și alege tematicile. URBACT le-a solicitat pur și simplu să fie relevante, documentate, transferabile și în acord cu principiile programului. În consecință, această abordare de jos în sus oferă o bună perspectivă asupra ceea ce orașele identifică drept priorități.

Lista ideilor câștigătoare arată un model tematic clar. Optsprezece Bune Practici URBACT se adresează problemei sărăciei urbane. Cincisprezece abordează prioritatea în creșterea utilizării durabile a terenurilor. Unsprezece abordări aprobate se concentrează asupra locurilor de muncă și competențelor. Dincolo de acestea, există bune practici legate de economia circulară, integrarea migranților și tranzițiile digitale.

Această imagine emergentă corespunde în mare măsură temelor aprobate de Agenda Urbană UE. Agenda Urbană reflectă angajamentul Comisiei de a implica mai mult orașele în elaborarea politicilor pentru a consolida dimensiunea urbană a politicii UE. Aceasta vizează trei obiective: o mai bună reglementare; îmbunătățirea accesului la finanțare; o mai bună difuzare a cunoștințelor. În principal, acestea se realizează prin douăsprezece parteneriate tematice. Așa cum ilustrează figura de mai jos, bunele practici se suprapun bine acestor teme:

Graficul se referă numai la prioritățile tematice ale orașelor. Cum unul dintre criteriile pentru bunele practici era deținerea unei abordări integrate (un principiu-cheie URBACT), înseamnă că fiecare oraș are și alte obiective tematice care nu sunt prezentate în această diagramă. De exemplu, un proiect care vizează ocuparea locurilor de muncă în rândul migranților, va fi clasificat fie în cadrul obiectivului „locuri de muncă și competențe”, fie în „incluziunea migranților”, deși se adresează ambelor.

Alte teme care sunt transversale priorităților AUUE includ „guvernanța urbană eficientă” și „genul”.

În ceea ce privește înțelegerea priorităților urbane, aceste teme se plasează la un nivel superior. Prin urmare, ce putem spune despre problemele cărora orașele se adresează la fața locului? Care sunt provocările pe care aceste bune practici și-au propus să le depășească?

În lunile următoare, programul URBACT va promova bunele practici la scara largă, astfel încât celelalte orașe să poată învăța din acestea și să le folosească pentru rezolvarea propriilor probleme urbane. Pentru moment, exemplele sunt relevante pentru ceea ce înseamnă cele patru teme de nivel superior.

Ridicăm cortina pentru câteva dintre Bunele Practici

Iată o scurtă prezentare a unor exemple interesante pe care să le aveți în vedere. Toate detaliile vor fi publicate în curând pe website-ul URBACT, într-o bază de date a Bunelor Practici URBACT, accesibilă gratuit tuturor.

Mouans-Sartoux: Școala Colectivă de Catering

Mouans-Sartoux este un mic oraș situat în regiunea Alpes-Maritimes din sud-estul Franței. Din 1998, acest oraș a început să exploreze legăturile dintre hrană, sănătate și mediu. Într-o zonă cu valori extrem de ridicate ale terenurilor și presiuni în privința dezvoltării urbane, s-a generat o dezbatere aprinsă asupra utilizării terenurilor urbane și relației dintre spațiul urban și cel rural.

Derulând pe repede-înainte în 2017, Mouans-Sartoux servește în fiecare zi mese 100% organice și din surse locale în școlile sale. Acest lucru a impus crearea unei ferme municipale și angajarea a doi agricultori pentru cultivarea legumelor pentru cantine, care satisfac acum 85% din necesitățile celor trei școli (1000 mese/zi). Pe parcurs, normele privind achizițiile publice au fost modificate pentru a încuraja producătorii locali să răspundă la licitații. Orașul lucrează acum la sistemele locale de produse agroalimentare și la educare pentru extinderea inițiativei.

Antwerp: Pop-up la zi

Antwerp, Belgia, este unul dintre numeroasele orașe din Europa care se confruntă cu provocarea unor proprietăți comerciale vacante. Este, de asemenea, unul dintre numeroasele locuri care încearcă să încurajeze abordările temporare, de tip pop-up. Cu toate acestea, câțiva au dezvoltat abordarea strategică sofisticată pentru a răspunde ambelor provocări, pe care acest oraș belgian a rafinat-o. Acest lucru a implicat conectarea antreprenorilor creativi cu unitățile comerciale vacante, cu efecte pozitive și de durată.

Abordarea integrată cu mai mulți factori interesați, expusă în cartierul Oud Berchem din Antwerp, s-a dovedit a fi o metodologie eficientă și totodată inspirată pentru a transforma o zonă comercială depreciată într-o axă plină de creativitate. Rata de succes  pentru conversia unităților comerciale vacante este de 70%, 60% din unități fiind închiriate pe termen lung și 10% fiind vândute antreprenorilor.

Gdansk: So Stay Hotel

Multe orașe din Europa vor fi interesate de modelul So Stay Hotel folosit de Gdansk, Polonia. Acesta se adresează provocării de a crea oportunități de angajare pentru unii  dintre cetățenii noștri cei mai vulnerabili. În acest caz, orașul polonez sprijină oamenii tineri care au crescut în centre de îngrijire, mulți dintre aceștia confruntându-se cu tranziția către un loc de muncă stabil. Proiectul a fost stabilit ca o colaborare între municipalitatea din Gdansk și Fundația pentru Inovare Socială și este un bun exemplu pentru modul în care autoritățile orașelor lucrează în cadrul unor configurații noi în multe părți ale Europei.

Modelul operațional inovator al hotelului – primul în Polonia – combină o abordare îndreptată către piață cu responsabilitate socială. Operând ca un hotel comercial, So Stay permite tinerilor ieșiți de sub îngrijire să dobândească abilități, calificări și experiență de lucru într-un mediu susținut. De asemenea, oferă sprijin pentru locuințe, creând o platformă importantă pentru tranziția lor către o viață independentă, de adult.

Pireu: Promovarea antreprenoriatului și a inovării în economia maritimă

Economia maritimă se află în centrul inițiativei de Creștere Albastră dezvoltată în Pireu, Grecia. Aceasta ia forma unei competiții care se concentrează pe inspirarea antreprenorilor în realizarea conceptelor inovatoare și în dezvoltarea locurilor de muncă și serviciilor legate de resursele marine și de apă dulce. Conceptele de succes câștigă șase luni de sprijin pentru dezvoltare și creștere, precum și accesul la o rețea de expertiză a economiei maritime locale. Abordarea a contribuit la consolidarea formală a ecosistemului uman (parteneri, sponsori, consilieri, mediul academic) în jurul Economiei Albastre în cel mai mare port al Greciei.

Realizările inițiativei au fost deja recunoscute prin obținerea unui premiu din partea UE Maritim. Până în prezent, Creșterea Albastră a sprijinit crearea a zece afaceri nou-înființate și a generat 55 de locuri de muncă.

Santiago di Compostela: Tropa Verde, Reciclare recompensată!

Modelul Tropa Verde, dezvoltat de Santiago di Compostela, Spania, a schimbat cu succes atitudinea cetățenilor față de deșeuri. Povestea începe în 2015, când un sondaj local a evidențiat niveluri mari de reticență în ceea ce privește reciclarea. Barierele identificate includ lipsa de informare și absența culturii reciclării în oraș. Pentru a rezolva această problemă, autoritățile au dezvoltat o platformă web sub forma unui joc, asociată cu recompense din partea comercianților locali. Acest pas a dovedit un impact real în schimbarea mentalităților locale.

În termen de doi ani, rata de reciclare a crescut considerabil. În această perioadă, peste 115 sponsori au oferit peste 800 de recompense, de la cazare la hotel, până la tratamente de înfrumusețare. Acestea au fost schimbate în peste 16 000 de acțiuni de reciclare de către cetățeni. Prin ateliere de lucru, acțiuni stradale și activități promoționale, vestea s-a răspândit. Școlile au fost de asemenea ocupate, reciclând mii de litri de ulei de gătit și peste 3 000 de aparate de uz casnic. Vestea merge mai departe – cel puțin șase orașe spaniole urmând deja modelul Tropa Verde.

Ostrava: Abordare participativă pentru Planul Strategic de Dezvoltare al orașului

Implicarea cetățenilor a fost prioritatea orașului ceh Ostrava. Asemenea multor administrații, s-au explorat modalități eficiente de implicare activă a cetățenilor în procesele decizionale. În 2016, Ostrava a dezvoltat un proces pentru a implica cetățenii în dezvoltarea Planului pentru Dezvoltare Strategică 2017-2033, în cadrul unei campanii numite „fajnOVA” („Ostrava frumoasă” în limba cehă). Scopul a fost creșterea nivelului de apartenență și angajament în rândul locuitorilor orașului.

Folosind o gamă largă de instrumente, abordarea a implicat 250 de experți din diferite domenii ale dezvoltării urbane în plus față de cei 20 000 de rezidenți și vizitatori ai orașului. Inițiativa reprezintă un început pentru procesele participative în Republica Cehă, cu implicații viitoare cuprinzătoare și pozitive.

Competiție intensă pentru titlul de Bună Practică URBACT

În plus față de cele 97 de bune practici aprobate, multe idei interesante nu au reușit să intre în grupul final. Înregistrându-se multe aplicații de calitate, competiția a fost intensă. Modelul de încălzire propus de Iași, proiectul digital Niort și proiectul Gaia din Portugalia au reprezentat exemple proeminente, iar URBACT speră că vor fi șanse pentru mai multe dintre aceste orașe să participe în viitor la activitățile programului.

Ce se întâmplă în continuare?

Între timp, atenția este îndreptată către cele 97 de bune practici selectate de către panelul independent de Experți URBACT. În următoarele săptămâni și luni, actualizările și analizele asupra Bunelor Practici vor fi difuzate pe website-ul URBACT, pe blog și pe canalele de socializare, precum și prin evenimente fizice, pentru a ajunge la un public interesat cât mai larg și mai divers.

Deci, rămâneți conectați în lunile următoare pentru a afla mai multe!

www.urbactgoodpractices.eu