Dezvoltarea teritorială în România
Edited on
15 April 2016Diversitatea specifică teritoriului României, subliniată prin analiza disparităților, face necesară elaborarea unor politici de dezvoltare specifice anumitor categorii de teritorii. Astfel de teritorii specifice sunt: Delta Dunării, anumite zone montane, zonele costiere, zone transfrontaliere și zone rurale periferice. În funcție de aceste elemente particulare au fost identificate, conform Acordului de Parteneriat al României, următoarele priorități de dezvoltare teritorială pentru perioada 2014-2020:
- Îmbunătățirea calității vieții pentru comunitățile locale și regionale astfel încât regiunile din România să devină locuri mult mai atractive pentru a locui, pentru a petrecere timpul liber, pentru a investi și pentru a munci;
- Promovarea parteneriatului rural – urban;
- Consolidarea conexiunilor urbane prin dezvoltarea policentrică și specializarea teritorială;
- Creșterea accesibilității și conectivității;
- Acces egal la servicii de interes general – atenție specială acordată promovării incluziunii sociale a comunităților marginalizate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale în ariile urbane.
La scară națională prioritățile de dezvoltare teritorială, ce au fost conturate, trebuie transpuse în acțiuni prin intermediul instrumentelor pentru o abordare integrată. Astfel, a fost formulată Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR – www.sdtr.ro) – un document ce își propune să asigure legătura dintre prioritățile de dezvoltare teritorială din cadrul obiectivelor tematice ale Acordului de parteneriat și obiectivelor tematice din cadrul programelor operaționale.
Conform SDTR România are o rețea urbană alcătuită din 320 localități urbane, din care 103 municipii și 21 orașe, iar conform raportului Băncii Mondiale, Orașe competitive. Remodelarea economiei geografice a României (2013), „pe hârtie, România este una dintre cele mai slab urbanizate țări din Europa. Parțial, această caracterizare poate fi atribuită modului în care sunt definite zonele urbane ale României”. Deși rețeaua de localități este spațial echilibrată, este puternic polarizată de către București, capitala având o puternică dezvoltare economică față de restul rețelei. La această structură se adaugă și alte aspecte problematice, precum:
- O scădere accentuată a populației urbane din orașele mari (peste 100.000 locuitori) în perioada 1990-2012;
- Un proces lent de îmbătrânire demografică, cauzat de scăderea natalității;
- Restructurarea industrială de după anul 1990;
- Criza financiară începută în anul 2008.
În acest context un alt tip de instrument sprijină dezvoltarea orașelor din România - Programul Operațional Regional 2014-2020, ce își propune să promoveze o abordare integrată pentru dezvoltarea urbană durabilă care va asigura sprijin în rezolvarea unor provocări și probleme specifice dezvoltării urbane. Multe orașe din România au îmbrățișat fie implementarea unor strategii sau planuri de dezvoltare prin POR, fie planificarea lor prealabilă prin programul URBACT participând în Rețele alături de alte orașe din Europa pe teme ce vizează dezvoltarea urbană durabilă, precum:
EVUE – în cadrul căruia Municipiul Suceava și-a formulat un plan de acțiune pentru promovarea și implementarea vehiculelor electrice și a infrastructurii necesare funcționării acestora în oraș.
ESIMeC – în cadrul căruia Municipiul Bistrița a formulat un Plan Local de Acțiune pentru dezvoltarea pieței muncii în vederea sprijinirii unui nou Parc Industrial – Bistrița Sud.
CITYLOGO – în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia și-a dezvoltat un manual pentru promovarea turistică a orașului.
În perioada 2014-2020 URBACT a dezvoltat conceptul Punctelor Naționale de Diseminare prin completarea și cumularea unor sarcini și activități, înființând, împreună cu statele participante la program, Punctele Naționale URBACT. Acestea au rolul de a crea conexiuni între URBACT și ceea ce se întâmplă la nivelul fiecărui stat în domeniul planificării și strategiilor pentru dezvoltare urbană durabilă integrată. Punctele Naționale URBACT își vor desfășura activitatea în strânsă legătură cu Secretariatul Comun și cu Autoritățile Naționale pentru a consolida cunoștințele despre scopul programului și pentru a sprijini procesul de diseminare al cunoștințelor dezvoltate prin acest program.
Submitted by Ancuta Cirstea on