Este timpul să ne luăm rămas bun de la rețelele de planificare a acțiunilor...

… și să ne pregătim pentru viitorul apel!

Pe măsură ce orașele își încheie ultimele activități în proiecte, să aruncăm o privire asupra unora dintre rezultatele lor, a principalelor constatări și asupra beneficiilor pe care orice oraș le are atunci când se alătură unei rețele URBACT.

Ultimul apel dedicat de Rețelelor de Planificare a Acțiunilor a început la sfârșitul anului 2019, când oamenii nu erau atât de obișnuiți să lucreze de acasă sau să poarte sistematic măști. Parcă a trecut o veșnicie. Se poate spune cu siguranță că orașele partenere au parcurs un drum lung de la a face față și a se adapta la "noua normalitate" până la a sărbători finalul călătoriei lor la URBACT City Festival 2022.

De-a lungul duratei rețelelor, orașele au inovat în mai multe moduri. Experții și comunitățile urbane au dat dovadă nu numai de reziliență, ci și de o creativitate extremă – ceea ce ar putea fi din necesitate sau pur și simplu din dorința de a experimenta. În plus, pentru prima dată, URBACT a pus la dispoziția orașelor un buget specific destinat acțiunilor la scară mică: o încercare limitată în timp și ca amploare care, prin natura sa, are dreptul de a eșua sau de a reuși. Orașele din Rețelele de Planificare a Acțiunilor au putut să învețe din aceste teste, să măsoare rezultatele și fie să le adapteze, să le extindă sau să le respingă ca acțiuni pe termen lung.

Acum, când ne luăm la revedere cu tristețe de la rețelele de planificare a acțiunilor, este timpul să ne uităm înapoi la lecțiile învățate pe parcurs și să aflăm mai multe despre produsele finale și despre diferitele formate utilizate.

Un manifest Cum poate un oraș să echilibreze nevoile inevitabil conflictuale ale locuitorilor și ale turiștilor săi? Poate fi turismul un sector economic local viabil care să acționeze ca o pârghie pentru durabilitate, bunăstare și reducerea inegalităților? Prin ce mecanisme putem integra cu adevărat lecția învățată din recenta pandemie? Rețeaua "Orașe prietenoase cu turismul" a încercat să găsească răspunsuri colective la aceste întrebări, implicând părți interesate din ONG-uri, întreprinderi, mediul academic și instituții publice.
Aceste răspunsuri au arătat că nu există o formulă magică, ci mai degrabă o combinație de abordări care, în timp, pot face o diferență semnificativă pentru dezvoltarea durabilă a turismului. Aceste cunoștințe au fost adunate în documentul Tourism Friendly Manifesto, care prezintă cititorilor principiile pentru orașele turistice aspirante, astfel încât acestea să fie favorabile turismului durabil. De asemenea, puteți consulta versiunea scurtă a documentului în această prezentare.
Recomandări pas cu pas Există diferite modalități de a transmite mesaje și recomandări unui public mai larg. Rețeaua Cities4CSR, de exemplu, a prezentat 12 lecții învățate cu privire la modul în care responsabilitatea socială corporativă poate crea oportunități pentru a debloca și îmbunătăți strategiile municipale. De la măsurile teritoriale la rețeta relațională pentru transformare, în cele din urmă, succesul depinde de eficiența cu care administrațiile municipale pot depăși inerția instituțională, politica electorală și rezistența culturală care frânează inovarea.
De asemenea, rețeaua ROOF a analizat patru mesaje-cheie adresate UE pentru a explora și împărtăși soluții de locuire pentru a pune capăt lipsei de adăpost. Rețeaua KAIROS a consolidat, de asemenea, un model cu cinci piloni pentru a reconsidera modul în care patrimoniul cultural și construit poate fi utilizat ca motor al schimbărilor urbane pozitive, urmărind cinci dimensiuni: spațiu, atractivitate, economie, guvernanță și coeziune socială.
Joc și utilizarea jocului Participarea cetățenilor și democrația participativă au devenit, într-o oarecare măsură, un lucru important - toată lumea vorbește despre ele. Mulți sunt convinși de valoarea adăugată pe care o aduce participarea la guvernarea locală. Cu toate acestea, unii nu împărtășesc aceeași viziune sau, chiar mai rău, cred că participarea cetățenilor este mai degrabă o idee proastă.
Pentru a face față acestei provocări, rețeaua ActiveCitizens a conceput un joc de cărți numit Participarea cetățenilor? O, nu! cu 42 de motive, argumente și chiar scuze care sunt frecvent folosite pentru a nu adopta abordări mai participative. Puteți, de asemenea, să vă imprimați propria copie și să o folosiți pentru a declanșa o discuție colectivă provocatoare. Ca o contrapondere, rețeaua a elaborat, de asemenea, cărți motivaționale și un joc de rol, ambele bazate pe experiența și ambițiile orașelor implicate.
Videoclipuri și animații O persoană înțeleaptă a spus odată că dacă o imagine valorează cât o mie de cuvinte... atunci un videoclip valorează cât un milion. Nu este o surpriză faptul că videoclipurile se numără printre cele mai populare formate folosite de orașele URBACT pentru a ajunge la persoanele potrivite. Materialele audiovizuale pot fi deosebit de utile atunci când se explică un concept abstract, cum ar fi obligațiunile cu impact social (SIB).
Acesta este motivul pentru care rețeaua SibDev a creat un mix de animații și interviuri, astfel încât spectatorii să poată înțelege în mod real beneficiile SIB atunci când sunt utilizate ca "instrument secret" pentru a oferi servicii publice adecvate. În mod similar, rețeaua Genderedlandscape a produs un videoclip extins, pentru a aduna mărturii care să ateste rezultatele pozitive ale unor orașe ce au pus accent pe egalitatea de gen. În loc să se concentreze pe un singur videoclip final, rețeaua Healthy cities a realizat o serie de videoclipuri, de la webinarii, studii de caz și până la reportaje referitoare la ecologizarea orașelor.
Concentrare în călătoria orașelor Un alt mod de a spune o poveste este să te concentrezi pe personajele principale. Este exact ceea ce a făcut rețeaua Urb-En Pact cu publicația sa digitală All Together Towards Net Zero Energy Cities. Acest document explorează viziunea, progresul și experiența comună a diferitelor părți interesate care au reprezentat toate țările din rețea.
Alte rețele au adoptat o abordare diferită, folosind orașele partenere ca studii de caz. De exemplu, rețeaua URGE a produs o broșură cu contextul local, "ce trebuie făcut", "ce nu trebuie făcut" și calea de urmat pentru fiecare oraș. Rețeaua Find Your Greatness a creat publicația We Found Our Greatness, în care sunt prezentate 10 lucruri extraordinare pentru fiecare oraș partener. Toate orașele implicate în rețelele de planificare a acțiunilor trebuie să conceapă împreună cu localnicii un plan de acțiune integrat (PAI). Aceasta înseamnă o strategie durabilă pe termen lung pentru a aborda provocările din cadrul proiectului, cu activități concrete într-un anumit domeniu. Unele rețele au tendința de a remodela aceste rezultate obligatorii, transformându-le într-un compendiu de PAI, așa cum arată exemplul rețelei Zero Carbon Cities.
Explorarea diferitelor formate Este minunat să vedem cum creativitatea rețelelor poate fi transpusă într-o mare varietate de rezultate îmbucurătoare. Acesta a fost cu siguranță cazul produselor din rețeaua RiConnect, care au o grafică simplă, dar frumoasă și mesaje de impact. Partenerii RiConnect au invitat alte orașe să regândească infrastructura de mobilitate pentru metropole mai bune.
Rezultatele lor finale cuprind cunoștințe tematice și experiența metodei URBACT, de la finanțare la comunicare și chiar la colaborarea cu alte orașe din rețelele Thriving Streets și Space4People. Rezultatele sunt orientate spre viitor și vizează investiții sustenabile.
	În mod incontestabil, echipa URBACT și orașele nu pot să nu fie emoționate de această despărțire. Dar, în timp ce încheiem acest capitol, un nou capitol urmează înceapă odată cu următorul apel URBACT IV pentru rețelele de planificare a acțiunilor, în ianuarie 2023. Vreți să aflați mai multe despre aceasta? Atunci nu uitați să vă alăturați nouă la sesiunea Pregătiți-vă pentru noul apel URBACT din cadrul Săptămânii europene a regiunilor și orașelor 2022. Așteptăm cu nerăbdare să vă vedem acolo!