Ce se va întâmpla cu locurile noastre de muncă atunci când orașele vor deveni neutre din punct de vedere climatic?

Temperaturile ating valori record în toată Europa. În vestul Franței, meteorologii vorbesc despre o "apocalipsă a căldurii", în timp ce peste

25 000 de persoane își părăsesc casele pentru a scăpa de incendiile de pădure. Spania, Portugalia și Italia au declarat stare de urgență din cauza incendiilor și deceselor produse de valul de căldură. De asemenea, Europa de Nord s-a confruntat cu temperaturi asociate în mod normal cu cele din Orientul Mijlociu, iar un raport recent al Ministerului german al Mediului a estimat că impactul financiar al secetei, inundațiilor și căldurii extreme în această țară a fost de 145 de miliarde de euro începând cu anul 2000.

Urgența climatică reprezintă un pericol real. Pentru a combate acest lucru, UE s-a angajat să atingă neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050, acesta fiind un obiectiv central al "Pactului verde european". Orașele se află în prima linie a acestei tranziții, fiind cele care contribuie cel mai mult la emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial (peste 60 % conform UN Habitat); ele consumă 78 % din energia mondială și găzduiesc 65 % din populația UE. Recunoscând acest lucru, una dintre prioritățile ale Programului URBACT IV îl reprezintă Orașele verzi. Dar ce va însemna tranziția către neutralitatea climatică pentru locurile de muncă și competențe, pe măsură ce economia noastră va face această uriașă schimbare în mai puțin de o generație?

Ce sunt locurile de muncă verzi?

Cele două tendințe majore, tranziția ecologică și cea digitală, vor afecta fiecare sector industrial și fiecare nivel de calificare profesională. UE preconizează că, până în 2050, o serie de industrii cu emisii mari de dioxid de carbon vor dispărea cu totul. Printre acestea se numără extracția cărbunelui, împreună cu serviciile subsecvente, precum și extracția de petrol și gaze. Se preconizează că declinul acestor sectoare va elimina 338 000 de locuri de muncă, puternic concentrate în anumite regiuni. Deși această cale este acum ceva mai puțin clară, deoarece statele member amână dezafectarea acestor sectoare ca răspuns la criza energetică declanșată de războiul din Ucraina, obiectivul general al politicii europene de neutralitate climatică din cadrul Pactului Verde rămâne neschimbat.

Se așteaptă ca alte patru sectoare industriale - fabricarea produselor chimice, fabricarea produselor din minerale nemetalice, fabricarea metalelor de bază și sectorul automobilelor - să fie complet transformate, pe măsură ce utilizarea energiei și a materialelor va fi revoluționată. Cu toate acestea, este posibil ca fiecare sector industrial să fie afectat de schimbarea care are deja loc. O definiție foarte restrânsă a "economiei ecologice" sugerează o forță de muncă relativ modestă de 4,5 milioane de lucrători în UE. Însă datele UE arată că sectoarele cu emisii reduse de dioxid de carbon - cele care înregistrează cea mai rapidă creștere economică - angajează deja peste 70% din lucrători. Pe măsură ce conceptul de circularitate este încorporat în sectoare industriale cheie, cu un consum ridicat de energie, cum ar fi construcțiile, care în prezent reprezintă o treime din toate emisiile legate de energie din UE și peste 35% din deșeuri, această tendință va continua, la fel ca și cererea de lucrători calificați corespunzător la toate nivelurile de calificare.

Ce înseamnă acest lucru pentru competențele locuitorilor din orașe?

După cum subliniază mereu Ed Glaeser, profesor de economie la Harvard și expert urban, competențele sunt o resursă valoroasă pentru fiecare oraș. Orașele de succes sunt cele care cultivă, păstrează și atrag talentele. Organizațiile au nevoie de oameni calificați, în timp ce angajații trebuie să își perfecționeze permanent competențele pentru a fi căutați pe o piață a muncii competitivă. În legătură cu acest lucru, ritmul schimbărilor - determinat de inovația digitală și de necesitatea de a reduce emisiile de carbon - se accelerează. În același timp, OECD estimează că scăderea cererii pentru competențele de nivel inferior va continua, determinată de automatizare și de alte evoluții digitale. Toate acestea înseamnă că va fi necesară o perfecționare frecventă a competențelor pentru angajați pentru a rămâne în contact cu evoluțiile de pe piața forței de muncă.

VILAWATT URBACT Network în timpul unei vizite la Viladecans

Aceasta este o problemă care se poate agrava pentru economiile urbane. Pentru multe dintre ele, profilul este unul de creștere a numărului de locuri de muncă vacante, cu un fond rezidual de șomaj și inactivitate economică. Agenda UE privind competențele, recent actualizată, arată că 70 de milioane de adulți din UE nu au competențe de bază în materie de calcul, citire și competențe digitale. În același timp, există un decalaj mare - și potențial în creștere - în materie de competențe, deoarece angajatorii se străduiesc să găsească personal cu competențele necesare.

Cu toate acestea, cercetări recente arată că persoanele mai bine calificate sunt cele care au cele mai multe șanse de a participa la cursuri de formare continuă. Doar unul din cinci angajați slab calificați participă la perfecționarea profesională, adesea din lipsă de fonduri, cunoștințe sau timp. Prin urmare, este nevoie de o schimbare majoră dacă vrem să evităm un decalaj tot mai mare de competențe și riscul unei polarizări sociale crescute.

Cine riscă cel mai mult să rămână în urmă - și ce fac orașele în această privință?

Tranziția justă, un concept dezvoltat inițial de sindicatele din America de Nord, înseamnă atingerea neutralității climatice fără a lăsa pe nimeni în urmă. Aceasta este o parte esențială a Pactului Verde European. Un raport recent al Urban Innovative Actions (UIA), Skills for a Green Future (Competențe pentru un viitor verde), s-a concentrat pe temele ocupării forței de muncă și competențelor în cadrul tranziției juste, prezentând provocările cu care se confruntă orașele, precum și abordările inovatoare dezvoltate ca răspuns. Aceasta identifică cinci grupuri specifice care riscă să fie lăsate în urmă pe măsură ce economia trece la neutralitatea climatică:

• persoanele vulnerabile deja marginalizate pe piața muncii;
• persoanele slab calificate;
• femeile, persoanele în vârstă și tinerii;
• microîntreprinderile și persoanele care desfășoară activități independente;
• angajații din industriile cu consum intensiv de energie și cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

La Festivalul Orașelor URBACT 2022, Maarten van Kooij, consilier strategic al orașului Rotterdam, a arătat că angajații din Rotterdam (Olanda) care au deja locuri de muncă precare se confruntă cu un risc tot mai mare pe măsură ce economia se află în tranziție. Pandemia a scos la iveală situația acestora, lucru evidențiat de faptul că 15 000 dintre cei 43 000 de lucrători independenți din oraș au avut nevoie de un sprijin financiar temporar în timpul crizei. Cu resurse limitate și acces minim la orientare profesională și formare, aceștia rămân slab informați și prost pregătiți pentru schimbarea care se produce deja. Rotterdam elaborează noi abordări pentru această problemă, inclusiv Acorduri inovatoare de învățare la locul de muncă.

Anamaria Vrabie, director al Unității de inovare urbană, a prezentat perspectiva orașului Cluj Napoca (România). Deși economia orașului a înregistrat un succes evident în ultimul deceniu, analizele efectuate au identificat riscuri semnificative din cauza nivelurilor ridicate de automatizare, cu implicații în special pentru persoanele mai puțin calificate. Susținută de o ofertă puternică din partea instituțiilor de învățământ superior, creșterea sectorului industriei creative și culturale a fost parte din povestea de succes a Clujului. Cu toate acestea, pandemia a subliniat vulnerabilitatea multor angajați din acest sector. Dezvoltarea așa-numitului program Culturepreneur, conceput pentru a spori rezistența industriilor culturale și creative, a fost o inovație esențială. Prin intermediul proiectului UIA "Cluj Future of Work", orașul pilotează, de asemenea, abordări inovatoare pentru a pregăti una dintre cele mai vulnerabile comunități din Europa - rromii - în vederea îmbunătățirii capacității lor de angajare, prin legături potențiale cu economia circulară.

Sonia Dominguez, șefa departamentului de fonduri UE de la Viladecans (Spania), a arătat cum sprijinirea microîntreprinderilor a fost, de asemenea, o prioritate, după ce orașul le-a identificat ca fiind în pericol. Achizițiile publice au fost un factor-cheie în schimbarea mentalităților în acest caz, la fel ca și crearea de către oraș a unor spații, atât digitale, cât și fizice, pentru a promova colaborarea intersectorială. Acest lucru a fost deosebit de eficient în facilitarea dialogului între întreprinderile din sectoarele "vechi" și "noi".

Sesiunea "Orașele în prima linie a urgenței climatice" în cadrul Festivalului URBACT City, iunie 2022.

După cum se menționează în raportul UIA, tranziția energetică va avea implicații asupra echilibrului de gen în rândul forței de muncă, creând mai multe locuri de muncă asociate în mod tradițional cu bărbații, potrivit Organizației Internaționale a Muncii. De exemplu, în sectorul energiei regenerabile, unde se preconizează că numărul de locuri de muncă va crește de la 10,3 milioane în 2017 la aproape 29 de milioane în 2050. Doar 32% din forța de muncă actuală este reprezentată de femei. Ca răspuns, Viladecans a orientat intervențiile către femei pentru a le sensibiliza cu privire la schimbările de pe piața muncii, precum și la oportunitățile și amenințările pe care aceasta le aduc.

Legătura dintre misiunea privind egalitatea de gen și tranziția către neutralitatea climatică este clară. La fel este și necesitatea de a combina în mod eficient agendele privind clima și justiția socială pentru ca orașele să realizeze o tranziție echitabilă, după cum a remarcat Mathew Bach de la ICLEI - Administrații locale pentru durabilitate în cadrul sesiunii Festivalului URBACT. Acest lucru înseamnă investiții informate și un efort de promovare a colaborării între departamente în cadrul administrațiilor, precum și parteneriate eficiente între sectoarele public, privat și ONG-uri.

Unde mergem de aici încolo?

Provocările care ne așteaptă nu pot fi subestimate. După cum spune sloganul, "nu există o planetă B", iar orașele trebuie să conducă în implementarea tranziției către o Europă neutră din punct de vedere climatic. Primii arată deja calea, iar inițiative precum Misiunea UE pentru orașe neutre din punct de vedere climatic și Orașele scalabile dau tonul. Dar este nevoie de o mișcare de masă pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică, cu participarea deplină a orașelor mici și mijlocii. Sprijinirea tuturor orașelor pentru a face o tranziție de succes necesită ca toată lumea să își ridice nivelul.

O tranziție echitabilă și ecologică necesită, de asemenea, o cooperare inteligentă, care să treacă dincolo de modurile de gândire tradiționale și care să se bazeze pe investiții strategice inteligente. Programul URBACT IV, cu pilonii săi - orașe ecologice, digitale și de egalitate de gen, anticipează aceste nevoi ale orașelor și va oferi spațiu pentru colaborare, învățare reciprocă și consolidarea capacităților. URBACT va oferi, de asemenea, o platformă pentru transferul de experiență și tehnici în ceea ce privește intervențiile urbane eficiente, atât prin intermediul propriilor bune practici, cât și prin cooperarea în curs de desfășurare cu UIA și cu viitoarea Inițiativă urbană europeană.

Programul URBACT IV (2021 -2027) va păstra principiul conform căruia orașele vor fi libere să își selecteze propriile teme de rețea în funcție de nevoile și prioritățile lor. Cu toate acestea, va avea, de asemenea, scopul explicit de a crește gradul de conștientizare și capacitatea tuturor actorilor programului "de a include mai bine considerațiile transversale, cum ar fi digitalul, mediul și egalitatea de gen" în activitatea și activitățile lor, atât la nivel de program, cât și la nivel de rețea.