Să vorbim despre mâncare!
Edited on
29 August 2022Aducând politicile europene mai aproape de politicile locale.
| URBACT a fost un susținător puternic al producției alimentare locale și durabile în orașe. Programul a sprijinit Declarația alimentară de la Glasgow din 2021, consolidând angajamentele COP26 ale autorităților locale. Acesta este doar un exemplu al modului în care orașele URBACT utilizează contextul internațional și european pentru facilitarea acțiunilor locale și pentru promovarea sistemelor alimentare durabile. În același timp, cadrele legislative pot fi percepute ca bariere de către specialiștii urbani. Orașele europene trebuie să învețe să navigheze prin inițiative precum Strategia "De la fermă la furculiță", ca să nu mai vorbim de reglementările complexe legate de achizițiile publice. Așadar, cum pot profita la maximum de aceste norme și angajamente, asigurând o tranziție pozitivă către sisteme alimentare mai durabile? Aceasta a fost problema explorată de reprezentanții orașelor și de experți în cadrul recentei sesiuni din cadrul Festivalului orașelor URBACT 2022 "Să vorbim despre alimente: apropierea politicilor europene și cele locale". Citiți în continuare răspunsurile lor... |
De la contextul internațional la cel local | |
Trebuie să acționăm la nivel local pentru a reduce impactul schimbărilor climatice prin intermediul sistemelor alimentare locale - după cum se arată într-un articol anterior "Orașe care dezvoltă sisteme alimentare locale pentru a combate schimbările climatice". Efectele întregului lanț de aprovizionare cu alimente asupra mediului, societății și economiei au implicații asupra fiecărui aspect al vieții noastre, fie că este vorba de climă, de sănătatea noastră, de socio-economia orașelor noastre, de autonomia orașelor sau de supraviețuirea zonelor rurale. Declarația de la Glasgow privind alimentația subliniază caracterul evident al legăturii dintre alimentație și climă, care impune transformarea urgentă a modului "tradițional" în care producem, transportăm, consumăm și eliminăm alimentele la nivel mondial. Aceste efecte au fost foarte expuse în timpul pandemiei Covid-19. În plus, actualul război din Ucraina a exacerbat tensiunile privind producția intensivă și prețurile energiei. |
|
În paralel, Strategia UE "De la fermă la furculiță” se află în centrul Pactului Verde European și urmărește să facă sistemele alimentare echitabile, sănătoase și ecologice. Fiind o strategie a Comisiei Europene, această inițiativă va propune un cadru legislativ pentru o alimentație durabilă. Pe baza lecțiilor învățate în timpul pandemiei de Covid-19, Comisia va dezvolta un plan de urgență pentru îmbunătățirea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare în viitor. În prezent, tranziția sistemului alimentar poate fi realizată cu ajutorul politicilor comerciale ale UE și al instrumentelor de cooperare internațională. În plus, politica de cercetare și inovare "EU Food 2030" sprijină tranziția sistemelor alimentare urbane. De exemplu, Proiectul FoodTrails a primit un sprijin puternic pentru a implementa Pactul de politică alimentară urbană de la Milano în întreaga Europă. Acest pact reprezintă un angajament colectiv față de politicile alimentare urbane integrate, aducând un progres măsurabil și pe termen lung către o schimbare pozitivă. Nu în ultimul rând, utilizarea de către orașe a achizițiilor publice este reglementată de o directivă privind achizițiile publice, controlată de DG GROW, care urmărește să sprijine piața liberă și concurența, corectitudinea și transparența. | |
Trebuie să facem saltul către sisteme de alimentare sustenabile | |
"Există un cuvânt care lipsește din denumirea strategiei "De la fermă la furculiță". Acesta este "sustenabilitate"", a declarat Gilles Pérole, viceprimarul pentru educație al orașului Mouans-Sartoux (FR), inițiatorul proiectului alimentar sustenabil din Mouans-Sartoux și al rețelelor URBACT BIOCANTEENS #1 și #2, în timpul dezbaterii din cadrul Festivalului orașelor URBACT. Într-adevăr, participanții au subliniat importanța crucială de a nu consolida lanțul de aprovizionare cu alimente doar pe baza unor simple valori economice și de competitivitate, ci de a regândi semnificația întregului sistem. Trebuie să adoptăm o abordare holistică pentru a-i găsi un sens, pentru a-l îmbunătăți efectiv în beneficiul întregii societăți. Într-un singur cuvânt, trebuie să îl facem durabil. Pentru aceasta, orașele au nevoie de o viziune clară și de un angajament local. Semnarea Declarației alimentare de la Glasgow și aderarea la Pactul privind politica alimentară urbană de la Milano reprezintă un bun punct de plecare. Acestea reprezintă atât un angajament simbolic, cât și practic pentru această cauză. | |
Integrare orizontală și verticală | |
Cu toate acestea, "politicile alimentare sunt o modalitate prin care orașele își pot atinge ambițiile sociale și climatice", a declarat cu aceeași ocazie Anja de Cunto, coordonator de proiect și consilier al Eurocities pentru subiecte legate de alimentație și achiziții publice[1]. "Nu este ceva nou, dar necesită o coordonare în multe domenii de activitate și la toate nivelurile de guvernanță", a adăugat ea. După cum a arătat un articol anterior, un ecosistem integrat este primordial. | |
Amenajarea peisajului și conexiuni rural-urban | |
Jorge Brito, lider al rețelei URBACT Food Corridors, lucrează cu 19 municipalități, fiind și secretar executiv intercomunal al regiunii Coimbra (Portugalia). Regiunea sa are o viziune globală care ține cont de obiectivele, contextul și realitățile locale ale fiecărui oraș. Aceste realități se schimbă foarte repede în întreaga Regiune Coimbra: de la munte la litoral, prin pădure și câmpie. După cum a explicat Jorge Brito la Festivalul orașelor URBACT, provocarea cheie este următoarea: "Avem nevoie să ne reconectăm, să avem o viziune largă asupra peisajelor în care evoluăm: orașele sunt total deconectate de viața rurală și au uitat rolul curativ al pădurii". Ca atare, Regiunea Coimbra abordează un cadru mai larg pentru schimbările climatice, făcând legătura între diferitele funcții ale peisajelor, cum ar fi silvicultura și sistemul alimentar. Pentru Andrea Patrucco, reprezentant al proiectului Urban Innovative Actions OpenAgri, al rețelei URBACT NextAgri, FoodTrails, al Pactului de politică alimentară urbană de la Milano și al Milan Rural Metropolis rurală din Milano, trebuie să intensificăm legăturile cu fermierii locali. El a subliniat faptul că: "realitatea fermierilor nu corespunde cu ceea ce strategia încearcă să promoveze. Într-adevăr, ca de multe ori, aceasta pare atât prea vagă, dar și prea limitativă". Ca atare, el adoptă o abordare de jos în sus pentru a valorifica la maximum strategia la nivel local, pentru a se asigura că răspunde cât mai bine nevoilor fermierilor locali, de exemplu în cadrul Acordului Milan Rural Metropolis (AQST). | |
Importanța cantinelor și a dietelor sănătoase | |
Atunci când au vorbit despre un sistem alimentar durabil, Gilles Pérole, Andrea Patrucco, Jorge Brito și Anja de Cunto s-au referit întotdeauna la rolul cheie al cantinelor pentru a aborda mai multe obiective. Pentru toate acestea, cantinele sunt facilitatori. În primul rând, ele pot oferi alimente de o calitate mai bună și diete mai sănătoase, dar numai atunci când există voință și sprijin politic pentru a merge în această direcție. De asemenea, cantinele reflectă și respectă condițiile locale, cum este cazul regiunii Coimbra, unde mesele și rețetele sunt adaptate în funcție de contextul cultural local (de exemplu, litoral vs. munte). |
|
În al doilea rând, acestea reprezintă un spațiu sigur pentru schimbarea comportamentului, cu impact mai larg asupra societății, cum ar fi schimbarea dietelor în favoarea unor mese bazate mai mult pe plante. Orașul Milano a promovat mai multe opțiuni vegetariene, modificându-și în același timp procedurile de achiziții publice. În cele din urmă, cantinele promovează reducerea risipei alimentare - cu consecințe directe în ceea ce privește impactul economic și de mediu, dar și în ceea ce privește schimbarea mentalității populației locale. În acest sens, orașul Mouans-Sartoux a dezvoltat o serie întreagă de bune practici la scară mică. | |
Excepțiile pentru alimente în achizițiile publice |
|
Achizițiile publice pot fi percepute atât ca un obstacol real, cât și ca un obstacol închipuit în calea dezvoltării unor sisteme alimentare mai durabile, atât din cauza restricțiilor impuse de directiva privind achizițiile publice, cât și din cauza lipsei de cunoștințe, capacitate și flexibilitate a administrațiilor locale. Mouans-Sartoux a încercat să sporească potențialul achizițiilor publice prin intermediul unei evaluări prealabile și a unei cercetări de piață, precum și prin împărțirea achizițiilor sale în loturi - asigurându-se că producătorii locali mai mici ar putea răspunde efectiv cererilor. De asemenea, orașul a lucrat asupra criteriilor pentru a acorda o pondere mai mare criteriului prospețimii. În Milano, sprijinul pentru lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente a fost realizat prin intermediul Criteriilor minime de mediu (Decretul Ministerului Mediului din 10 martie 2020) în pentru achizițiile publice ecologice: acesta a introdus priorități pentru achizițiile publice din școli, universități, închisori, spitale și cantinele din birourile publice pentru lanțurile de aprovizionare scurte și alimente locale - kilometru zero - dacă sunt produse în mod ecologic. Cu toate acestea, după cum explică și susține cu regularitate Gilles Pérole, "avem nevoie de o excepție pentru achizițiile de alimente, echivalentul unei excepții culturale, dar în domeniul alimentar". Crearea unei astfel de excepții ar deschide ușa pentru a reduce inegalitățile care se adâncesc între teritorii, oferind în același timp o flexibilitate fără precedent. Aceasta ar oferi o nouă șansă actorilor din agricultură care produc, prelucrează și dezvoltă produse alimentare care sunt solicitate de locuitori și de factorii de decizie. Ca atare, el solicită o excepție pentru achizițiile publice de alimente, pe care toate orașele o pot semna. Cu toate acestea, este esențial să realizăm, așa cum a subliniat Anja de Cunto, că actualul cadru de achiziții publice nu permite o astfel de excepție. | |
Discuții, schimb de informații, demonstrații | |
În concluzie, Anja de Cunto a subliniat că "este momentul să facem auzită vocea orașelor pentru a dezvolta un viitor sistem alimentar european care să fie sustenabil și să garanteze alimente de calitate pentru toată lumea". Orașele ar trebui să prezinte și susțină cu tărie ceea ce fac deja - în special în ceea ce privește achizițiile publice - și să le introducă în procesul de elaborare a politicilor UE. Ar trebui consolidate schimburile și schimbul de informații cu Comisia Europeană pentru a arăta oportunitățile și soluțiile deja disponibile. Ar trebui înființate grupuri de experți care să combine diferite niveluri de guvernanță. Motiv pentru care activitatea viitorului Parteneriat pentru agenda urbană privind alimentația, în 2024, va fi esențială. | |
Este timpul să acționăm |
|
Puteți... ☞ semnați declarația Un Plus Bio și Mouans Sartoux pentru o excepție alimentară în achizițiile publice aici. ☞ să aflați mai multe despre cele mai bune modalități de utilizare a achizițiilor publice prin intermediul trainingului online URBACT privind achizițiile publice, disponibil gratuit aici. ☞ semnați Declarația privind alimentele din Glasgow. ☞ citiți despre lecțiile învățate din toate rețelele URBACT legate de alimentație pe Food Knowledge Hub. Și, nu în ultimul rând, vă puteți alătura mișcării orașelor europene angajate pentru suveranitate alimentară și democrație alimentară în cadrul primei ediții a... | |
Forumul alimentar Mouans-Sartoux pe 26-28 septembrie 2022. Pe lângă vizitele proiectului alimentar de la Mouans-Sartoux, vor fi organizate dezbateri, schimburi și ateliere de lucru în jurul următoarelor trei subiecte-cheie:
| |
[1] Eurocities conduce activitatea privind actorii majori pentru climă și mediu, lider pentru schimbul de cunoștințe și consolidarea capacităților în cadrul proiectelor Orizont 2020 Food Trails, reprezentând interesul orașelor în dezvoltarea legislației UE privind alimentația durabilă, parte a strategiei "De la fermă la furculiță". | |
Articol publicat de Marcelline Bonneau pe 23 August 2022 |
Submitted by Irina Panait on