GREEN DEAL SAU FORŢA MOTRICE A RESPONSABILIZĂRII GLOBALE
Edited on
05 February 2020Pactul Ecologic European (The European Green Deal), iniţiativa-fanion a Ursulei von der Leyen, noul Președinte al Comisiei Europene, este conturată în jurul unui plan masiv de măsuri adresate reducerii emisiilor şi combaterii schimbărilor climatice până în 2050. Green Deal îşi propune să plaseze Europa în poziţia de lider global din punct de vedere al diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră printr-o strategie integrată care vizează atingerea unor ţinte record în sectorul energiei, mobilității, industriei, comerţului internaţional, economiei şi finanţelor.
În ultimii ani, efectele din ce în ce mai pregnante ale schimbărilor climatice au crescut nivelul de conștientizare a iminenței şi rapidității de dezvoltare a fenomenului la nivel mondial. Lipsa unui set de măsuri coordonate care să poată aduce o schimbare a trendului actual privind schimbările climatice pune în pericol sănătatea populației; aerul poluat, incendiile care produc pagube greu de estimat, creșterea nivelului apelor oceanice sau riscul inundațiilor reprezintă doar câteva externalităţi care se conturează în jurul lipsei de acțiune din partea marilor actori de pe piaţa politico-economică mondială.
Principalele măsuri propuse de Pactul Ecologic European
Strategia Green Deal vizează, printre altele, asumarea următoarelor obiective:
- tranziția către o Uniune Europeană cu nivel zero de emisii de gaze cu efect de seră până în 2050, reducerea cu 90% a emisiilor de gaze din sectorul transporturilor;
- reducerea impactului gazelor cu efect de seră până în 2030 cu 50% faţă de nivelul înregistrat în 1990;
- emiterea unei Legi Europene a Climatului;
- scăderea ratei de utilizare a energiei provenite din hidrocarburi;
- modificarea Directivei privind Impozitarea Energiei;
- încurajarea eficientizării consumului domestic de energie;
- eficientizarea clădirilor publice şi private;
- adoptarea unei Strategii Industriale la nivel european;
- noi standarde de mediu pentru automobile;
- „înverzirea” orașelor;
- ecologizarea sectorului agricol;
- creșterea eficienței politicii ambalajelor.
În plan extern, Comisia Europeană a conturat o strategie pe termen lung, propunându-și să transforme Uniunea Europeană într-un model global privind creșterea durabilă, prin stabilirea unor standarde în cadrul lanțurilor valorice şi prin derularea de acțiuni diplomatice, comerciale şi de cooperare internațională. Noul plan al UE prevede o colaborare cu Africa privind aspectele climatice, instituirea unor strategii comune de mediu şi energie cu statele membre ale Parteneriatul Estic şi statele din vecinătatea sudică, inițierea dialogului cu ţările G20 privind emisiile de gaze cu efect de seră şi instituirea de alianțe ecologice cu ţările partenere din America Latină, zona Caraibilor, zona Pacificului şi Asia.
Pactul Ecologic European va mobiliza fonduri europene şi va crea premisele unui cadru de investiţii publice şi private care să susţină o tranziţie eficientă către o economie verde, competitivă şi incluzivă. Cele trei dimensiuni de sprijin ale Green Deal vor fi:
- Finanţarea: mobilizarea unui buget dedicat acţiunilor în domeniul mediului din bugetul UE, surse private şi Banca Europeană de Investiţii;
- Activarea: stimularea deblocării şi redirecţionării investiţiilor publice şi private, încurajarea investiţiilor durabile de către autorităţile publice, proiectarea de facilităţi pentru procedurile privind ajutorul de stat;
- Suportul practic: Comisia Europeană va acorda sprijin autorităților publice în ceea ce priveşte planificarea şi implementarea proiectelor durabile.
Oportunități şi provocări
Schimbările climatice acționează asimetric, populația globală resimțindu-i efectele în mod diferit în aspecte sensibile precum sănătatea publică sau calitatea vieții cetăţenilor. Totodată, costurile şi oportunitățile determinate de tranziția către decarbonizare pot crea diferențe de opinie între statele şi alianțele politico-economice internaționale.
Contestatarii Green Deal ridică problema dezechilibrelor care pot produce în economiile dependente de resursele neregenerabile, care pot da naştere unor dificultăți majore pe piața muncii. Un alt aspect critic care trebuie luat în considerare pentru a produce o schimbare a trendului evoluției climatice este acțiunea marilor economii mondiale poluatoare, al căror ritm de adaptare a politicilor de mediu poate diferi ca obiective şi orizont de timp faţă de de ambițiile europene.
Prim-vicepreședintele CE şi coordonatorul Pactul Ecologic European, Frans Timmermans, susține importanța tranziției către neutralitate climatică: „Tranziția va îmbunătăți bunăstarea oamenilor și va face Europa mai competitivă. Dar va necesita mai multe eforturi din partea cetățenilor, sectoarelor și regiunilor care se bazează mai mult pe combustibili fosili decât alții. Mecanismul de Tranziție Echitabilă va ajuta sprijinirea celor mai afectați, făcând investițiile mai atractive și propunând un pachet de sprijin financiar și practic, în valoare de cel puțin 100 de miliarde de euro. Aceasta este promisiunea noastră de solidaritate și corectitudine.”
Green Deal promite să vină în sprijinul tuturor cetăţenilor europeni şi să nu lase pe nimeni în urmă. Planul financiar al Green Deal presupune un plan de investiții majore, schema Comisiei Europene mixând fonduri publice şi private.
„Transformarea care urmează este fără precedent. Şi va funcţiona doar dacă este justă”, a afirmat Ursula von der Leyen. Mecanismul pentru o Tranziţie Echitabilă implică resursele pe termen lung ale UE şi este sprijinit de trei piloni financiari: Fondul pentru o Tranziţie Echitabilă de 7.5 miliarde de euro va genera alături de Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi Fondul Social European o finanţare între 30-50 miliarde de euro. Al doilea pilon financiar al Green Deal va fi InvestEU, care va mobiliza investiţii de până la 45 miliarde de euro. De asemenea, prin Banca Europeană de Investiţii vor fi mobilizaţi între 25 şi 30 de miliarde de euro pentru reţele de încălzire şi proiecte de renovare a clădirilor.
Ce au de câştigat oraşele?
Karl-Heinz Lambertz, Președintele Comitetului European al Regiunilor are o poziţie extrem de tranşantă în privinţa poziţionării Europei faţă de problemele climatice: „Nu mai putem închide ochii în faţa emergenţei problemelor climatice. Pactul Ecologic European este ultima oportunitate a Europei de a fi credibilă, de a-şi susţine obligaţiile internaţionale şi de a oferi o direcţie clară pentru neutralitatea dependenţei de carbon până în 2050. UE trebuie să îşi ecologizeze politicile şi investițiile, prin asigurarea unei tranziţii echitabile care să vină în sprijinul fiecărei regiuni şi fiecărui oraş. Administrațiile regionale şi locale trebuie să fie parteneri şi jucători unanim recunoscuți, cu baze investiționale reale. Propunerile bugetare curente ale UE, inclusiv scăderile de la politica de coeziune, vor diminua eforturile oraşelor şi regiunilor de a accelera acțiuni climatice. Timpul trece, nu trebuie să ezităm şi este nevoie să acționăm împreună. Dacă tranziţia nu ia startul din oraşele şi regiunile noastre, aceasta nu va începe deloc.”
Plasarea principiului sustenabilității în centrul politicilor europene relevă inițiativa de asumare a poziției de lider de către Uniunea Europeană în formularea răspunsurilor adresate crizei climatice, poziție care fundamentează o replică solidă şi tranșantă marilor poluatori globali și scepticilor efectelor schimbărilor climatice. Cetățenii europeni doresc să locuiască în orașe verzi, cu o infrastructură inteligentă şi o economie stabilă, susținută de o piață a locurilor de muncă predictibilă. Finanțarea Pactului Ecologic va determina succesul acestuia, având în vedere necesitatea susținerii tranziției zonelor dependente de resursele naturale neregenerabile şi a menținerii echității la nivelul statelor membre.
În perioada de programare 2021-2027, orașele au responsabilitatea unei alinierii tuturor inițiativelor şi proiectelor de dezvoltare obiectivelor Pactului Ecologic European. Orașele URBACT s-au familiarizat de-a lungul timpului cu o aliniere permanentă la trendurile globale privind obiectivele de dezvoltare durabilă, iar Green Deal va funcționa ca un stimulent către orașe europene mai verzi, mai eficiente şi mai durabile.
Deși la acest moment există puternice voci critice la adresa resurselor alocate Pactului Ecologic European, dar şi asupra echității în ceea ce privește repartizarea acestora, este o certitudine faptul că Green Deal reprezintă doar începutul unor schimbări necesare care trebuie asumate în mod egal de către toate statele europene, la toate nivelurile de guvernare. Următoarea perioadă va aduce un pachet legislativ corelat cu o dimensiune operațională fezabilă pentru Green Deal, politică al cărei centru de greutate este preocuparea pentru calitatea vieții cetățenilor europeni.
Submitted by Simona Arghire on