Orașele au avut cel puțin 8 motive pentru a participa la editia din 2019 a EWRC

1. Crearea serviciilor publice: provocări și oportunități în teorie și practică

În inițiativele de creare a serviciilor publice contează în aceeași măsură atât inițiativa și acțiunile locale, cât și colaborarea dintre nivelul regional și cel local.

Inga Narbutaite Aflaki (Universitarea Karlstad) a moderat sesiunea punctând că a crea în colaborare este atât o abordare, cât și o metodă, vorbind cu precădere despre utilizarea datelor publice și media. Un exemplu din Bologna a subliniat faptul că se pot crea spații publice sau atrage interesul publicului prin date publice sau media, respectiv prin aplicații și jocuri online cu scopul de a crea o experiență unică în spațiile urbane. Aspectele critice ale acestei abordări ar fi sensibilitatea la context, deținerea de cunoștințe precise și conștientizarea faptului că acest proces poate lua mai mult timp decât inovarea tehnică.

2. Traziția către economie circulară în regiunile și orașele europene

Dr. Joanna Williams (Director - Circular Cities Hub, University College London) a subliniat aspecte esențiale în cadrul economiei circulare, precum importanța terenurilor ca resursă și ca generator de resurse. Din acest punct de vedere, planificarea spațială are un rol esențial prin:

• alocarea terenurilor,
• planificarea infrastructurii necesare pentru a susține recircularea resurselor,
• planificarea adaptării la ciclicitatea resurselor,
• întărirea capacității în comunități de a se adapta și de a participa în activități circulare.

În urma discuțiilor a reieșit că limitările în procesul de tranziție la o economie circulară ar putea proveni din planificarea la nivel regional, guvernanța multi-nivel și diferitele strategii deja formulate, care se pot suprapune într-o manieră incompatibilă pe procesele necesare acestei evoluții. Întrebările adresate participanților au scos la iveală faptul ca stadiul trecerii la o economie circulară în orașele și regiunile din Europa este unul incipient, respectiv majoritatea statelor au în curs de formulare o politică ce adresează acest aspect.

3. Talente la scară globală, politicile de imigrare și inovarea la nivel regional

Din cele mai vechi timpuri, diseminarea cunoștințelor se făcea prin mișcarea oamenilor dintr-un teritoriu în altul, dintr-o societate în alta. Astfel, în secolul XIX și secolul XX au apărut noi arii ale chimiei și alte descoperiri în urma migrării oamenilor de știință din Europa în SUA. Migrarea după 1992 a matematicienilor ruși în SUA a determinat saturarea în domeniul cercetării matematicii, creând un efect negativ. Aceste dinamici arată diversitatea fenomenelor determinate de migrarea profesioniștilor și influența acestui fenomen în dezvoltarea globală. În contextul în care SUA atrage mult mai mulți profesioniști și inventatori decât Europa, o temă de gândire pentru regiunile și orașele din Europa ar fi în direcția unor modalități de a atrage acest segment mai mult în Europa.

4. Antreprenoriatul cetățenilor: Spre implicare, incluziune și integrarea cetățenilor într-o Europă antreprenorială

Inițiativa unui proiect din Sonderborg, Danemarca, a dezvăluit noi căi de a implica populația în inițiativele orașului. Primăria a pus întrebarea: Cum putem avea un oraș fără emisii de carbon în 22 de ani? Au decis să facă acest lucru prin implicarea activă a cetățenilor, mai întâi prin participarea la cursuri de instruire în domeniu și apoi transformând familiile rezidente în adevărați ambasadori ai ideii de tehnologie verde care să stea la baza dezvoltării urbane locale. Ideea de a transforma toți cetățenii în parte integrantă din mișcarea către o tehnologie verde a mers mai departe, copiii începând să acumuleze informații încă din învățământul preșcolar despre cum să trăiască pentru a avea un mediu fără emisii de carbon.

5.  Buna guvernanță și participarea cetățenilor - perspectiva URBACT și UDN

Eddy Addams, expert URBACT și moderator al sesiunii dedicate bunei guvernanțe și implicării cetățenilor, a subliniat valoarea adăugată adusă de inițiativele de jos în sus pentru procesele decizionale de la nivel local și regional. Pentru Slovenia, instrumentul Investiții Teritoriale Integrate și-a dovedit eficacitatea datorită unei active implicări din partea structurilor asociative ale unităților administrativ teritoriale în preluarea rolului de Organism Intermediar pentru instrumentul ITI. Astfel, prin cooperarea dintre 11 orașe slovene, s-a reușit implementarea a 38 de proiecte cu o valoare de peste 130 milioane euro prin instrumentul ITI.

6. Specializarea inteligentă și patrimoniul cultural la nivel local și regional

Perspectiva locală asupra strategiilor de specializare inteligentă a fost prezentată de Miguel Rivas, expert URBACT coordonator al Rețelei de Planificare a Acțiunii InFocus, din care face parte și Primăria Sectorului 3 al Municipiului București. Principiul promovat de Miguel Rivas susține eficiența dovedită de orașe în transferarea bunelor practici în domeniul specializării inteligente la nivel regional. Formularea și implementarea unei strategii de specializare inteligentă (RIS3) la nivelul unui oraș se poate dovedi mai eficientă decât o strategie regională, deoarece orașul poate prelua rolul de lider în domeniu, care are deja capacitatea de a implementa măsuri și de a mobiliza actorii regionali.

7. Rețeaua de Dezvoltare Urbană (UDN) – Stimularea abordării strategice în dezvoltarea ubană durabilă

Reprezentanții Programului URBACT au prezentat rezultatele Studiului celor 205 de Planuri Locale de Acțiune elaborate de către beneficiarii din actuala perioadă de programare, principalul rezultat fiind înregistrarea unei reale schimbări de paradigmă pentru orașe în ceea ce privește abordarea sistemică și integrată a dezvoltării urbane promovată de URBACT. Orașul portughez Fundao a pus în practică planul de acțiune formulat prin Programul URBACT pentru îmbunătățirea politicii alimentare a orașului prin reducerea cantității de deșeuri asociate, schimbarea regulilor de achiziții publice pentru stimularea consumului local, asigurarea de alimente de proveniență locală pentru cetățeni și cultivarea principiilor alimentației sănătoase în unitățile de învățământ ale orașului.

Un alt exemplu de succes pentru abordarea integrată a dezvoltării urbane durabile este oferit de orașul german Bonn, care a preluat și integrat cele 17 Obiective Strategice ale Agendei 2030 în propria strategie de dezvoltare locală, reușind să alinieze toate acțiunile municipalității în 6 domenii prioritare, 22 de obiective strategice și 115 măsuri ce vor fi adoptate de oraș până în 2030.

8. Inițiativa Parteneriatului Orașelor sau implementarea Programului URBACT la nivel național

Ministerul pentru Dezvoltare Regională din Polonia, în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene și Punctul Național URBACT, au dezvoltat o schemă de finanțare dedicată orașelor în vederea facilitării schimbului de cunoștințe și bune practici prin metodologia promovată de Programul  URBACT. Instrumentul de finanțare a fost inițiat în urma adoptării Strategiei Poloneze pentru Dezvoltare Responsabilă și se concentrează în special pe identificarea de măsuri pentru dezvoltarea orașelor mijlocii și mici. În anul 2017, Inițiativa Parteneriatului Orașelor a lansat primul apel de proiecte, în urma căruia au fost finanțate 3 rețele care cumulează participarea a 34 de orașe poloneze în procesul de schimb și învățare a principiilor dezvoltării urbane durabile integrate. Emmanuel Moulin, Directorul Secretariatului Comun al Programului URBACT, a salutat și încurajat inițiativa poloneză, subliniind importanța nevoii din ce în ce mai pregnante pentru crearea de sinergii cu programele operaționale naționale cu finanțare europeană.

Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor este un eveniment anual care se desfășoară la Bruxelles pe durata a patru zile, timp în care funcționari din cadrul administrațiilor regiunilor și orașelor, precum și experți și reprezentanți ai mediului universitar au ocazia să facă schimb de bune practici și cunoștințe în domeniul dezvoltării regionale și urbane. De asemenea, este o platformă recunoscută de dialog politic pe teme de dezvoltare a politicii de coeziune a UE și de sensibilizare a factorilor de decizie față de importanța regiunilor și orașelor în procesul de elaborare a politicilor UE. Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor este cel mai mare eveniment public de acest tip la nivel european.