Sase aspecte ale dezvoltării urbane integrate

Dezvoltarea Urbană Integrată: un concept complex

Eforturile anterioare depuse de URBACT pentru a comunica ceea ce înseamnă „dezvoltare urbană integrată” s-au concentrat în principal pe ideile de integrare „orizontală” și „verticală”. Acestea sunt concepte utile pentru a permite înțelegerea generală a subiectului, însă în urma studiului asupra Planurilor Integrate de Acțiune, s-a constatat faptul că eforturile practice de îmbunătățire și evaluare a integrării unui plan de acțiune la nivel urban necesită definiții mai detaliate.

„Integrarea orizontală” poate include: domenii / sectoare de politici diverse; locații și relații de spațialitate; diversitatea grupurilor de actori locali; echilibrarea obiectivelor economice, sociale și de mediu. Astfel, în practică, întrebarea aparent simplă asupra integrării orizontale a planurilor de acțiune integrate devine extrem de dificilă. Diferitele dimensiuni înseamnă că un simplu „da” sau „nu” nu este suficient.

Între timp, „integrarea verticală” între nivelurile de guvernanță se poate referi diferit la implicarea factorilor de decizie și a părților interesate, la alinierea strategiilor și la mobilizarea fondurilor de la diferite niveluri. Încă o dată, întrebarea dacă un plan de acțiune este integrat vertical este nuanțată și nu se permite un răspuns simplu.

În acest context, nu este surprinzător faptul că Studiul asupra Planurilor Integrate de Acțiune a constatat faptul că orașele se luptau adesea să proceseze și să comunice complexitatea cu care se confruntau în încercarea de a oferi o abordare integrată  dezvoltării urbane.

Planul Integrat de Acțiune din Medina del Campo (ES), rețeaua CityCentreDoctor, descrie revitalizarea centrului orașului ca pe „un proces integrat, deoarece include domenii sociale, economice, de mediu, culturale și instituționale.” Această definiție nu face într-adevăr dreptate nivelului de integrare demonstrat. De fapt, Planul demonstrează coordonarea între sectoare, între locații, între nivelurile de guvernanță și cu grupurile de părți interesate, precum și între aspectele economice, sociale și de mediu.

Necesitatea unei definiții clare și detaliate

Pentru unele dintre Planuri, lipsa unei definiții clare și detaliate a „caracterului integrat” a afectat capacitatea de a comunica pe deplin complexitatea acestora. Pentru mulți, lipsa unei astfel de definiții a sporit și riscurile ca anumite aspecte ce țin de caracterul integrat să lipsească.

Studiul Planurilor Integrate de Acțiune a constatat că imaginea era extrem de variată între și în interiorul planurilor. Uneori, aspectele integrării erau abordate în mod clar, alteori au fost incert sau deloc. Când acestea lipseau, nu era clar dacă era o scăpare sau o decizie intenționată de a nu se concentra asupra unui aspect considerat neimportant.

De exemplu, putem lua în considerare Planul de Acțiune Södertälje (SE) din Rețeaua AGRI-URBAN. Acesta este în general un exemplu excelent de plan integrat de acțiune prezentat extrem de clar și care demonstrează diverse aspecte ale integrării și bune practici în implicarea părților interesate și în privința schimbului transnațional. Însă, spre deosebire de alte Planuri, nu menționează aspecte privind cooperarea cu municipalitățile vecine pentru dezvoltarea acțiunilor propuse. Nu este complet clar dacă potențialul unei abordări complet integrate a politicii alimentare nu a fost luat în considerare sau a fost interpretat ca lipsit de relevanță.

Între timp, Planul de Acțiune al Strasbourg (FR) din rețeaua BoostINNO nu stabilește acțiuni integrate între sectoare sau diferite locații din oraș. Aceasta poate părea la prima vedere o omisiune majoră, însă, având în vedere că întreaga sa abordare este aceea de a încuraja inovația socială în toate aspectele muncii și în întregul oraș, este de înțeles și legitim că acțiunile sale sunt axate pe aspecte de guvernare care nu au dimensiuni sectoriale și spațiale.

Aceste două exemple demonstrează că nu este suficient să observăm pur și simplu prezentarea sau omiterea unuia dintre aspectele integrării pentru a evalua calitatea acesteia. Este important să se înțeleagă și dacă integrarea este relevantă și dacă reprezintă o prioritate pentru cazul specific abordat. În mod ideal Planurile de Acțiune Integrate ar trebui să explice alegerile făcute în acest sens.

Șase aspecte ale dezvoltării urbane integrate

Studiul asupra Planurilor Integrate de Acțiune susține ideea că orașele și-au construit o abordare mai sistematică pentru dezvoltarea urbană integrată. Acest lucru nu numai că va permite orașelor să-și construiască o imagine de ansamblu asupra complexității dezvoltării urbane integrate, ci să și o gestioneze într-un mod mai practic prin abordarea pe rând a fiecăreia dintre componentele sale.

Studiul a identificat șase aspecte ale „dezvoltării urbane integrate” pe care toate orașele ar trebui să le ia în considerare atunci când lucrează pentru a îmbunătăți abordarea lor în practică. Aceste șase aspecte au fost identificate prin separarea dimensiunilor integrării orizontale și verticale demonstrată de orașe. Aceste elemente includ totodată și informații ce țin de nevoia unei abordări durabile și de implicare a părților interesate în implementare (în plus față de consultarea în etapa de planificare).

Adresarea sistematică a elementelor acestei liste poate contribui la o mai mare certitudine asupra faptului că orașele nu uită să ofere obiectivelor de mediu și sociale o atenție egală în planurile lor. Îi poate încuraja să se gândească la dimensiunea spațială din orașul lor și la integrarea dincolo de sfera de aplicare a municipalității - fie cu municipalitățile vecine, fie cu niveluri diferite de guvernanță. Respectarea acestei liste poate, de asemenea, să confirme faptul că orașele nu uită să includă părțile interesate în implementarea planurilor lor, mai departe de deținerea unui rol pur consultativ.

Diferențe practice în implementarea abordării integrate

A lucra ținând cont de componentele dezvoltării urbane integrate nu înseamnă că fiecare oraș trebuie să planifice acțiuni asupra fiecăreia dintre acestea sau să găsească răspunsuri standard pentru adresarea lor. Abordarea sistematică presupune ca orașele să ia în considerare îmbunătățirea integrării acestor componente în fiecare acțiune și să ia o decizie conștientă în acest sens privind modul de abordare. Acesta este motivul pentru care un proces de planificare calitativ este o condiție prealabilă crucială pentru o dezvoltare urbană integrată eficientă și, de asemenea, pentru care două planuri de acțiune integrate nu vor fi niciodată identice.

De exemplu, în Planul din Szombathely (HU) din rețeaua MAPS, acțiunile arată un nivel bun de integrare a dimensiunilor sectoriale și spațiale concentrate în limitele orașului, în principal pe locul fostei clădiri militare vizate. Planul echilibrează aspectele economice, sociale și de mediu și implică eficient părțile interesate. Cu toate acestea, studiul nu a găsit suficiente elemente de coordonare cu municipalitățile vecine sau de guvernanță pe mai multe niveluri. Acest lucru ar putea fi justificabil, însă planul ar putea fi îmbunătățit în condițiile unei abordări explicite a acestui potențial.

Un exemplu foarte diferit este furnizat de Planul din Cluj (RO) - rețeaua REFILL. Concentrarea rețelei pe spațiile vacante a făcut orașul să acorde prioritate aspectelor de guvernare ce țin de utilizarea temporară. Focusul mai degrabă asupra guvernanței decât asupra intervențiilor la fața locului duce la alegeri strategice foarte diferite în elaborarea planului integrat de acțiune. De exemplu, nu există o dimensiune sectorială particulară a acțiunilor planificate, iar astfel de aspecte vor trebui luate în considerare în implementarea efectivă a utilizării temporare pe care planul de acțiune încearcă să o faciliteze.

Exemplul final este dat de Planul din Antwerp (BE) din rețeaua Sub>urban. Planul prezintă acțiuni în multiple sectoare relevante, cu o dimensiune spațială puternică și cu acțiuni specifice prevăzute pentru colaborarea cu municipalitățile vecine. Acest lucru se potrivește într-o manieră logică cu aplecarea rețelei asupra extinderii urbane. Cu toate acestea, Planul este mai puțin clar în privința abordării specifice a guvernanței multi-nivel și despre ce potențial poate avea acest factor pentru îmbunătățirea direcțiilor de dezvoltare.

Ceea ce reiese clar din Studiul asupra Planurilor Integrate de Acțiune este faptul că nu există răspunsuri greșite atunci când vine vorba de abordări integrate. Subiectul are un impact major asupra aspectelor legate de integrare cărora orașele trebuie să le acorde prioritate, diferențele decurgând din subiecte și arii specifice (precum revitalizarea zonei centrale a unui oraș sau un a unui fost sit militar) sau din subiecte legate de modul de lucru (susținerea inovării sociale sau promovarea utilizării temporare). Cu toate acestea, o abordare mai sistematică a fiecărui aspect al integrării poate gira faptul că nu sunt pierdute din vedere dimensiuni importante ale dezvoltării urbane și că orașele sunt capabile să arate și să justifice alegerile strategice.

Planul din Klaipeda (LT), parte din rețeaua Gen-Y City relevă o abordare în care au fost luate decizii strategice clare. „Membrii Grupului Local URBACT au decis să restrângă versiunea inițială a Planului Integrat de Acțiune și să se concentreze pe obiectivul principal și pe măsurile aferente pentru atragerea și păstrarea talentelor în Klaipeda”. Concentrarea puternică a acțiunilor sale în sprijinirea liber-profesioniștilor vizează să repare un anumit decalaj identificat în furnizarea serviciilor existente. Provocarea curentă a orașului va fi adăugarea de dimensiuni suplimentare pentru a face abordarea să fie mai integrată cu timpul.

Orașele cu mai multă experiență pot încă să privească exemplele existente și să identifice zonele în care elementul de integrare poate fi îmbunătățit. Este posibil să fi ratat o dimensiune în planurile lor de până acum. Sau poate că unele aspecte ar putea fi abordate mai în profunzime, integrând chiar mai multe părți interesate, sectoare suplimentare sau îmbunătățind guvernanța multi-nivel. Majoritatea planurilor de acțiune ar putea să își rafineze rigoarea de a evidenția echilibrul dintre obiectivele economice, sociale și de mediu.

Nu există un plan integrat de acțiune perfect. Ceea ce este important este că orice oraș trebuie să caute în permanență oportunități de îmbunătățire și să se consulte cu părțile interesate asupra aspectelor care pot crește nivelul de integrare a acțiunilor întreprinse, folosind drept ghid cele șase aspecte ale dezvoltării urbane integrate.

***

Pentru mai multe informații despre perspective diverse ale orașelor în ceea ce privește dezvoltarea urbană integrată în practică, consultați cele 7 studii de caz ilustrative ale Planurilor Integrate de Acțiune elaborate de orașele URBACT, împreună cu raportul complet al studiului, însoțit de concluzii și recomandări.

Submitted by: Ed Thorpe