Bunele Practici URBACT răspund provocării spațiilor neutilizate ale orașelor, în beneficiul cetățenilor

Orașul Vaslui a împărtășit orașelor prezente la Festivalul Orașelor de la Tallinn cum a transformat spațiile neutilizate în centre de incluziune socială

Una dintre situațiile comune confruntate la nivel european este aceea că, odată cu creșterea gradului de sărăcie, se dezvoltă riscul de concentrare a grupurilor vulnerabile și marginalizate din zonele defavorizate, grupuri care impactează în mod negativ și  nesustenabil bugetele locale.

Buna Practică propusă de orașul Vaslui vine în sprijinul acestei provocări socio-economice, reușind prin acțiuni integratoare și participative să întreprindă o soluție durabilă, transferabilă și inovativă.

Ascunse printre blocurile de locuințe, fostele centrale termice care asigurau încălzirea apartamentelor comuniste au devenit redundate în contextul uzurii vechilor sisteme de încălzire centralizată și a alegerii din ce în ce mai frecvente a centralelor proprii de către cetățenii orașului Vaslui. Astfel, din 27 de centrale termice, doar 6 mai sunt funcționale, restul spațiilor rămânând așadar fără utilitate, transformându-se în adevărate ruine și zone de risc pentru siguranța și sănătatea localnicilor.

Primăria orașului a căutat soluții care să răspundă acestei probleme în mod punctual și eficient, dar care să contribuie activ la rezolvarea unui complex de dificultăți de ordin social confruntat de locuitorii orașului Vaslui (creșterea numărului persoanelor vârstnice, al persoanelor cu dizabilități, al copiilor ai căror părinți muncesc peste granițe, etc.).

Primăria municipiului Vaslui a  reușit să demareze un amplu proces de refuncţionalizare şi modernizare a respectivelor locaţii, obiectivele enumerate fiind realizate cu succes:

• Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Buna Vestire”
• Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Sfântul Nicolae”
• Centrul de zi pentru copii şcolari „Bucuria”
• Centrul cultural „Alexandra Nechita”
• Clubul pensionarilor
• Clubul „Prietenia”

Aceste proiecte de investiții reprezintă rezultatul unui proces participativ și susținut la nivelul autorităților locale. Cele două centre de zi pentru persoanele vârstnice și cele două cluburi de socializare sprijină în total peste 300 de persoane, oferindu-le servicii variate, precum activități sociale și de agrement, consiliere psihologică individuală și de grup, consiliere socială sau servicii de catering. Centrul cultural „Alexandra Nechita” oferă gratuit spațiul pentru activități culturale, deservind în mod direct cei 14.000 de elevi ai orașului, ONG-urile și asociațiile culturale locale, iar centrul de zi pentru elevi „Bucuria” oferă îndrumare pentru 15 copii și familiile lor.

Este important de menționat faptul că Vaslui ia măsuri suplimentare pentru a reabilita celelalte centrale neutilizate ale orașului și pentru a le valorifica astfel: o arhivă pentru documente, o sală de gimnastică și un spațiu comercial.

Primăria Municipiului Vaslui se află într-o poziție unică în România în abordarea acestei provocări prin noi instrumente și strategii de guvernare. Integrarea grupurilor vulnerabile și marginalizate în viața socială și în activitățile economice are un impact enorm asupra tuturor orașelor europene care se confruntă cu această problemă, deoarece generează costuri în ceea ce privește pierderea directă a productivității și contribuțiilor la bugetul local sau prin efecte secundare, precum sporirea tensiunilor sociale, apariția efectelor asupra de sănătății publice sau segregarea socială.

Municipiul Vaslui este un exemplu de Bună Practică nu numai prin reușitele concrete înregistrate, ci și prin faptul că  dorește să consolideze mecanismele decizionale apropiate de voința majorității cetățenilor și să continue aceeași abordare integrată și participativă în viitor.

Chemnitz (DE) investește în apartamentele din clădirile abandonate de locuințe

Chemnitz a găsit soluții unei probleme presante pentru oraș din punct de vedere administrativ - numărul mare de clădiri de locuințe abandonate după anii ’90. Schimbările de ordin economic și demografic din regiune au complicat realitatea și statutul acestor clădiri. Rămase fără locuitori, spațiile de locuințe din Chemnitz se confruntă cu mai multe categorii de probleme, precum drepturile de proprietate sau expunerea la riscuri de inundație, distrugere sau vandalism.

Chemnitz este cel mai ieftin oraș de peste 200.000 de locuitori din Germania din punct de vedere al prețului locuințelor și, cu toate acestea, are o rată de vacantare de 15%, în contextul în care au fost deja demolate peste 19.000 de locuințe în ultimii 15 ani.

Autoritățile locale au continuat să dezvolte cartierele istorice de locuințe și au reușit, cu ajutorul fondurilor guvernamentale pentru dezvoltare urbană să aducă îmbunătățiri în acest domeniu, însă a fost nevoie de mai mult pentru a echilibra situația clădirilor abandonate din Chemnitz. Numeroase fiind, clădirile istorice de locuințe erau prea valoroase pentru a fi demolate, însă dificil de susținut din punct de vedere financiar de către autorități.

Începând cu anul 2012, s-a decis extinderea strategiei de soluționare prin diversificarea opțiunilor, luând astfel naștere proiectul Agentur StadtWohnen Chemnitz (Agenția pentru Locuințe Chemnitz). Agenția reprezintă o inițiativă publică adresată în mod specific acestei probleme a orașului, dezvoltată însă de o companie locală pentru dezvoltare urbană.

„Orașul Chemnitz încearcă să facă o schimbare a situației locuințelor abandonate într-o manieră proactivă. Căutăm investitori care sunt gata să lucreze cu această tipologie de clădiri. Nu este o singură modalitate de a o face, trebuie doar să fie creativi.”, spune Martin Neubert, rerezentatul Bunei Practici a orașului Chemnitz, în cadrul Festivalului Orașelor de la Tallinn.  Până în prezent au fost monitorizate peste 140 de clădiri de locuințe, pentru 50 dintre acestea au fost schimbate drepturile de proprietate, iar 40 dintre acestea sunt disponibile pentru proiecte de investiții.

Punctele forte ale proiectului sunt, pe de o parte, intenția dedicată de a revitaliza clădirile de locuințe neutilizate, și, pe de altă parte, faptul că Agenția a devenit principalul colector și distribuitor de informații cu privire la aceste clădiri. „Piața imobiliară este dificilă, însă, cu ajutorul oamenilor și al investitorilor interesați de transformarea acestor clădiri în spații calitative pentru locuit, devine un succes pentru toată lumea.” (Martin Neubert).

Așadar, schimbarea opticii în identificarea și adaptarea soluțiilor adresate provocărilor urbane ale administrațiilor este, de multe ori, cheia rezolvării acestor probleme. Atât Chemnitz, cât și Vaslui, au reușit să valorifice spații neutilizate în favoarea cetățenilor lor și să identifice oportunități acolo unde majoritatea am fi tentați să vedem pierderi.

Cele două exemple de Bună Practică URBACT, alături de toate celelalte exemple selectate, pot inspira orașul dumneavoastră pentru a face parte din viitoarele Rețele de Transfer în calitate de Partener. Orașul va primi rețeta de succes în vederea propriei dezvoltări și îmbunătățirii politicilor în domeniul vizat. Oportunitatea de a învăța de la colegi omologi și de a adapta, reutiliza sau transfera bune practici deja testate, reprezintă o opțiune  valoroasă în contextul deficitului de resurse.

Vă invităm așadar să treceți în revistă toate cele 97 de Bune Practici selectate de panelul de experți independenți URBACT și să vă orientați în alegerea celor mai potrivite obiective de dezvoltare urbană durabilă urmărite de orașul dumneavoastră.

By Ancuța Maria Cîrstea