Dezvoltarea clusterelor și specializarea inteligentă la nivelul oraşelor

Clustere și domenii prioritare

Așa-numitele domenii de specializare inteligentă sunt, de cele mai multe ori, diferite de clustere sau de inițiativele tip cluster.

Domeniile prioritare ale Strategiilor pentru Specializarea Inteligentă (S3) sunt mai ample comparativ cu cele ale clusterelor, fiind mai mult orientate către provocări (precum producția avansată, economia cu emisii scăzute de carbon, sănătatea...), în timp ce clusterele sunt configurate în general ca lanțuri de valori sau ca un set de produse/piețe care conexate unor lanțuri de valori specifice. Acestea sunt mult mai direcționate către schimbări structurale, în timp ce clusterele sunt centrate mai mult pe dezvoltarea afacerilor.

"Potențialul deplin al clusterelor și politicilor de cluster va fi atins dacă strategiile de specializare inteligentă vor integra politicile de cluster într-un plan de transformare mai amplu pentru întreaga economie regională” (Comisia Europeană, 2013).

Clusterele IT trebuie să joace un rol principal în transformarea digitală, însă este responsabilitatea persoanelor care trasează politicile de cluster și ai  facilitatorilor acestora să asigure acest potențial când este nevoie. Din acest motiv, Strategiile de Cercetare și Inovare pentru Specializarea Inteligentă (RIS3) acționează (sau ar trebui să acționeze) ca amplificator pentru politicile de cluster din Europa.

De exemplu, prioritățile regiunii Moravia-Silezia (care funcționează ca oraș al regiunii Ostrava) sunt următoarele: materiale avansate, automatizare industrială, aplicații mecatronice, medicină regenerativă, genomică, bioinformatică, tehnologii de procesare a deșeurilor, soluții inteligente pentru energie, sisteme integrate de siguranță și metode de calcul de ultimă oră. Nimic despre sectorul auto, acesta fiind unul dintre cele mai semnificative sectoare din regiune ca cifră de afaceri și angajabilitate.  Cu toate acestea, clusterul auto din Moravia-Silezia va trebui să dezvolte foarte mult aceste domenii prioritare de cercetare. La fel ca în cazul platformelor de colaborare de tip triplu helix, clusterele ar trebui să dețină mai multă capabilitate în mobilizarea actorilor din ariile relevante, conducând astfel la creștere şi inovare.

Clusterele sunt recunoscute, în general, ca factori cheie pentru RIS3, având în vedere faptul că, în plus, asigură o capacitate reală de a încorpora această nouă strategie în diferite sectoare.

În Țara Bascilor, un număr de inițiative strategice sunt promovate pentru a stimula dinamica inter-cluster pentru un număr de domenii prioritare S3 sau provocări precum producția avansată, transformarea digitală, economia circulară sau mobilitatea sustenabilă.

Acesta este cazul AS-FABRIK, “Alianța Bilbao pentru Specializarea Inteligentă în Servicii Avansate pentru o Transformare Digitală a industriei”  care a primit titlul de Acțiune Urbană Inovatoare. Scopul său este acela de a accelera transformarea digitală a economiei urbane ample, în special producția, printr-un număr de inițiative experimentale asupra unor noi programe de învățământ superior, prototipizarea și incubarea de noi modele de business și spații de lucru dedicate. Această alianță este promovată de Orașul Bilbao, două organizații de tip cluster jucând un rol important în cadrul acesteia: clusterul IT GAIA și clusterul audio-vizual EIKEN. Acesta este un exemplu pozitiv URBACT, ce acționează drept catalizator: AS-Fabrik s-a format în cadrul Grupului Local URBACT, constituit pentru derularea proiectului In Focus din Bilbao.

De la prioritizarea sectorului la diversificarea specializată

Această capacitate a clusterelor de a crea legături trebuie exploatată cât mai mult posibil. Sectoarele prioritate și domeniile tehnologice trebuie considerate punctul de pornire în contextul specializării inteligente şi nu un scop în sine. Ceea ce strategiile RIS3 asigură este calea către un tip de „diversificare specializată”, care reprezintă, de fapt, conceptul de bază; S3 reprezintă doar un ghid pe termen lung pentru dezvoltare, conceput pentru a evita dependența faţă de o direcție sau alta.

Concepte precum inovarea intersectorială și inter-cluster (cooperare de la cluster la cluster) erau deja utilizate înainte de apariția specializării inteligente. Cu toate acestea, ceea ce specializarea inteligentă furnizează pentru prima dată este o orientare unică privind structurarea pentru înțelegerea în ansamblu a tuturor componentelor productive ale unei economii (denumite clustere, domenii...).

În acest context, clusterele care sunt organizate în jurul unei competențe unice sau tehnologii cheie, care pot fi extinse în mai multe sectoare diferite și lanțuri de valori, sunt foarte apreciate.

Clusterul de fotonică din Bordeaux reprezintă un caz paradigmatic. Cunoscut ca Route des Lasers), pune laolaltă 170 de membri, dintre care 120 sunt companii, oferind soluții avansate în optica inovatoare, lasere și fotonică unei varietăți de sectoare precum industria aerospațială, sănătate, energie, chimie, electronică și chiar în industria alimentară.

Clustere revitalizatoare de orașe

Adesea, informațiile referitoare la clusterele economiei urbane au un efect revitalizant. Acestea reprezintă o oportunitate valoroasă de a dezvălui noi activități emergente sau pur şi simplu de a sublinia aceste activități printr-o conexiune specială cu orașul.  Acestea reprezintă un fel de „clustere revitalizatoare de orașe”. De exemplu, în San Sebastian, clusterul Surfcity Donostia reprezintă o conexiune unică între activitatea economică și oraș; și clusterul Bilbao Urban Solutions  reprezintă o rețea de afaceri intersectorială care vizează valorificarea brandului Bilbao ca o referință de clasă mondială în transformarea urbană.

Anumite activități au un impact special asupra spațiilor urbane centrale, de la economia creativă la cea terțiară avansată.  În ceea ce o privește pe ultima, în conformitate cu Observatorul European al Clusterelor, regiunile și orașele cu un sector puternic dedicat Serviciilor Bazate pe Utilizarea Intensivă a Cunoașterii (KIBS) prezintă o prosperitate ridicată și afectează pozitiv performanța inovației. Acesta este un cluster cu un pronunţat „caracter urban”, anumite orașe funcționând mai bine decât altele.

Este și cazul scenei FinTech care este destul de vibrantă în Frankfurt, alimentată de mai multe rețele de tip cluster împreună cu autoritățile locale și metropolitane.

KIBS este unul dintre cele șase clustere prioritare din Bilbao, în timp ce Bordeaux pariază pe sectorul terțiar avansat (70,000 de locuri de muncă, 200 sedii și al patrulea loc pe piața financiară şi a serviciilor din Franța cu o specializare în comerț și risc), ce include un nou district central de afaceri ca parte a Bordeaux Euratlantique , în prezent cel mai mare proiect de regenerare urbană din Franța.

Digitalizarea progresivă a managementului urban și a experienței urbane creează permanent oportunități de afaceri. Noi clustere axate pe conceptul orașului inteligent se dezvoltă în multiple orașe, acestea fiind strâns legate de proiectele orașelor inteligente corespondente.

În București, misiunea clusterului IT Different Angle  este de a ”promova și sprijini cercetarea, inovarea și educația pentru dezvoltarea și implementarea soluțiilor destinate transformării orașului București într-un oraș inteligent”. Acesta reunește 14 membri, majoritatea oferind soluții software.

Tot în București, clusterul Go Electric, fondat recent de Universitatea Politehnica din București, se concentrează pe dezvoltarea și implementarea conceptului de mobilitate electrică în capitala României.

Orașele ca facilitatori ai clusterului

Autoritățile locale ar trebui să devină promotori și facilitatori ai inițiativelor de tip cluster într-un mediu de guvernanță multi-level.

Asemenea lui Sebastian Schäfer, promotor al Frankfurt Tech Quartier și antreprenor în continuă dezvoltare, multe afaceri subliniază rolul de animatori-cheie al administraţiilor locale.

„Noi (orașul Porto) suntem actori într-un proces ce cuprinde multipli alți actori", a spus Ana Teresa Lehman, în acel moment Director al Invest Porto, în prezent Secretarul de Stat pentru Industrie din Portugalia, în timpul unui dialog între factori decizionali organizat în timpul unuia dintre workshop-urile In Focus.  

În timp ce regiunile și guvernele centrale sunt în mare parte focalizate pe finanțare, extindere și interrelaţionare, rolul orașelor asupra politicii clusterelor poate fi concentrat mai mult pe impulsionare și animarea coordonării stakeholder-ilor locali, conform celor spuse de Gabriel Voisin-Fradin, puternic implicat în trecut în politica clusterului Grenoble, în prezent lucrând pentru autoritatea metropolitană Grenoble-Alpes Métropole.

Autoritatea metropolitană Grenoble este membru cu drepturi depline al anumitor platforme ale clusterului, membru al comitetelor de conducere al acestuia și cofinanțator al structurilor clusterului și anumitor infrastructuri asociate.

Prestarea activităților de tip cluster și asigurarea spațiilor de inovare sunt foarte apreciate. De exemplu, autoritatea metropolitană Bordeaux acordă o atenție specială ”dimensiunii fizice” a dezvoltării clusterului, rezultând facilități de afaceri și parcuri tehnologice orientate spre diferite nevoi ale clusterului, precum  Bordeaux Aéroparc (industria aerospațială), Bioparc Bordeaux Métropole (cluster în domeniul sănătății), Ecoparc (cleantech), Cité de la Photonique (lasere și fotonică) și Cité Numérique) (Orașul Digital), cel din urmă aflându-se încă în derulare.

Rolul Bordeaux Métropole implică, în primul rând, punerea la dispoziție a spațiilor pentru a îndeplini cerințele specifice industriei în ceea ce privește localizarea și lucrările de urbanizare; în al doilea rând, implică înființarea organismului independent relevant pentru gestionarea imobiliară și animarea ecosistemului de inovare de tip cluster, care să îşi implice cât mai mult propriile organizații.

În ultimii ani, Bordeaux a investit aproximativ 1.5 milioane de Euro anual pentru dezvoltarea clusterelor, iar patru membri ai echipei departamentului de dezvoltare economică au lucrat în mod dedicat la crearea conexiunilor dintre organizații și stakeholderi. Această metodă a condus la rol mai autonom și mai consolidat al organizațiilor de tip cluster, în timp ce personalul Bordeaux Métropole se concentrează acum mai mult pe cooperarea inter-cluster și inovarea intersectorială în domenii în dezvoltare, precum mobilitatea inteligentă, transformarea digitală, big data și IT pentru sănătate.  

Toate aceste exemple demonstrează modul în care In Focus a reprezentat pentru orașe o platformă utilă pentru a învăța unii de la ceilalți diferite moduri în care poate fi susținută specializarea inteligentă, creând o punte de legătură între diferiți actori și niveluri de guvernanță.

By Miguel Rivas, 29 Ianuarie 2018