You are here

Cum vă poate ajuta natura să aveți un oraș rezistent la schimbările climatice?

Edited on

12 December 2017
Read time: 6 minutes

Dintre titlurile din vara anului 2017: inundații dezastruoase în sudul Angliei, Istanbul și Berlin, secetă extremă în Roma, incendii devastatoare care au distrus așezările de pe coasta Croației, Coasta de Azur și altele... Amploarea și frecvența unor astfel de evenimente indică faptul că schimbările climatice sunt deja o realitate, iar impactul lor va fi și mai mare în viitor. Da, trebuie să reducem gazele cu efect de seră pentru a limita schimbările climatice, însă la fel de urgent: trebuie să ne adaptăm la impactul produs. Există riscul ca toate orașele, în funcție de poziția lor geografică, să se confrunte cu valuri de căldură sau de secetă mai lungi și mai intense, incendii mai frecvente, inundații ale zonelor de coastă sau o creștere a frecvenței și intensității precipitațiilor abundente cu amenințările aferente ale inundațiilor urbane, inundațiilor râurilor sau alunecărilor de teren. Cum ar putea orașele să facă față acestor efecte imense prevăzute pentru schimbările climatice din viitor, chiar și atunci când se confruntă cu bugete restrânse? Poate fi natura o soluție?

Malmö se bucură de soluțiile sale ecologice de infrastructură

Malmö, al treilea oraș ca mărime din Suedia, are o lungă tradiție de a face față apelor pluviale excesive, cu mult înainte ca subiectul adaptării la schimbările climatice să fie adus în prim plan. Soluțiile au devenit chiar mai importante acum odată cu creșterea preconizată a numărului și intensității evenimentelor extreme legate de precipitații. Imediat peste Øresund, Copenhaga a fost puternic inundată în 2011 de o imensă ploaie torențială. Costurile pagubelor au crescut până la 800 de milioane de euro. Un astfel de eveniment extrem ar putea lovi și Malmö. La o scară mai mică, zona Augustenborg din Malmö deja a trecut prin inundații frecvente de la un sistem de drenare din anii 1980 și 1990. În loc să extindă sistemul de canalizare, orașul a profitat de infrastructura sa naturală: vegetația și apa. Această soluție cuprinde mai mulți kilometri de canale de apă și iazuri de acumulare, acoperișuri verzi pe clădiri noi și modernizate, precum și zone verzi reconfigurate pentru a păstra și a drena mai bine apa de ploaie sau pentru a întârzia evacuarea acesteia. Doar apa în exces este condusă către sistemul de canalizare. Ca rezultat, problemele legate de inundații au încetat. În același timp, zona a devenit mult mai atractivă pentru locuitorii săi.

Orașul a utilizat din nou această abordare în Western Harbour, o zonă rezidențială nouă construită pe un fost loc industrial. Aceasta rezistă la apa de ploaie în principal cu ajutorul acoperișurilor verzi, zonelor cu vegetație, canalelor de apă și bazinelor de acumulare. Apa a devenit o caracteristică integrată plăcut în designul urban al zonei, realizat împreună cu viitorii rezidenți chiar din faza de planificare. Designul ajută, de asemenea, la atenuarea schimbărilor climatice datorită locuințelor cu consum redus de energie și generării integrate de energie regenerabilă. Toate acestea au făcut ca zona să fie extrem de apreciată nu doar de rezidenți, ci și de o mulțime de cetățeni și turiști care se bucură de zona frumoasă de litoral. Această experiență și cunoaștere pe termen lung reprezintă un avantaj pe care Malmö îl împarte cu alte orașe ca membru al rețelei URBACT Resilient Europe.

Într-adevăr, soluțiile care au la bază natura pot fi un instrument-cheie pentru adaptarea la schimbările climatice. Acestea includ o infrastructură ecologică de toate tipurile, dar și soluții care permit proceselor naturale, cum ar fi inundațiile, să se desfășoare fără efecte negative, de exemplu prin construirea de case plutitoare sau înălțate. În timp ce Malmö se bucură deja de numeroasele beneficii ale infrastructurilor ecologice pentru creșterea calității vieții, Hamburg și Copenhaga au realizat recent că au nevoie urgent de soluții bazate pe natură pentru a face față schimbărilor climatice. Acestea nu pot extinde pur și simplu infrastructura tehnică – sistemul lor de canalizare – în măsura în care să poată face față cantității de apă așteptate în condiții de ploi torențiale. Costurile pentru o astfel de soluție ar fi mult prea mari, presupunându-se că ar fi fezabile. În schimb, zonele cu vegetație, acoperișurile verzi, zonele de acumulare sau străzile în calitate de căi temporare de evacuare a apei vor prelua o parte din debit, păstrând, drenând sau întârziind evacuarea, ceea ce va elibera sistemul de canalizare. Calculele arată că soluțiile din prezent, așa cum le cunoaștem, nu vor fi eficiente în climatul european al viitorului, însă o combinație cu soluțiile bazate pe natură poate funcționa.

Rotterdam optează pentru multifuncționalitate în mediul său urban aglomerat

Rotterdam trebuie, de asemenea, să facă față din ce în ce mai mult apelor – de la creșterea nivelului mării, ploi torențiale mai frecvente și creşterea nivelului râurilor. Nu există prea multe zone în care apa se poate scurge, deoarece multe suprafețe sunt joase și apa trebuie evacuată cu ajutorul pompelor. Acest lucru face ca orașul să fie foarte vulnerabil și dependent de o infrastructură tehnică funcțională. Orașul are nevoie de zone de acumulare pentru a întârzia evacuarea apei în timpul ploilor abundente, însă spațiul este limitat în Țările de Jos, unde aproape fiecare metru pătrat este utilizat fie pentru case, fie pentru agricultură și horticultură. În plus, Rotterdam, ca oraș aglomerat, își propune să fie atât eficient în ceea ce privește energia și transportul, cât și să rămână plin de viață și atractiv. În căutare de soluții inovatoare, Rotterdam a venit cu o serie de idei care sunt explorate mai departe în contextul rețelei Resilient Europe. Unele sunt structuri pentru înot cum ar fi pavilionul plutitor alimentat cu energie solară din Rijnhaven care face față la diferite niveluri de apă, iar altele sunt plantații pe acoperișuri sau faimoasele piețe cu apă. Designul lor special oferă multiple utilizări și beneficii: în mod normal, aceste piețe sunt lipsite de apă și includ terenuri de joacă, facilități sportive, locuri plăcute pentru petrecerea timpului liber, însă, în condiții de ploi abundente, se umplu cu apă și protejează mediul înconjurător de inundații, fiind atractive într-un mod diferit.

Totuși, astfel de modalități inovatoare de abordare a provocărilor climatice nu sunt întotdeauna ușor de implementat. În timp ce urbaniştii erau entuziasmați, cetățenii îşi manifestau îngrijorarea: de exemplu, va fi zona în continuare sigură pentru copii? Urbaniştii au trebuit să găsească modalități de a depăși aceste bariere, de a oferi încredere și de a îi convinge. Între timp, au fost aenajate primele piețe cu apă care s-au dovedit a fi foarte apreciate.

Combinații de măsuri pentru a face orașul Vejle rezistent la schimbările climatice

Apa face parte și din identitatea orașului Vejle din Danemarca. Aceasta provine din mai multe părți: nivelul în creștere al Mării Baltice, precum și valurile de furtună, ridică riscul inundațiilor de coastă. Iar creșterea numărului și a intensității precipitațiilor puternice produce o acumulare și mai mare a apei din atmosferă și din debite. Elementele importante ale orașului, cum ar fi portul, centrul orașului și o parte din infrastructură sunt vulnerabile, iar sistemul de canalizare nu este pregătit pentru debite foarte mari de apă. Măsurile actuale, cum ar fi măsurarea răspunsurilor de urgență care funcționează bine în prezent, nu vor fi suficiente în viitor.

Orașul utilizează deja infrastructura ecologică în mai multe domenii. Cu toate acestea, chiar dacă este dezvoltată și eficientă, infrastructura ecologică nu poate face față în totalitate viitoarelor provocări din Vejle, în special în cazul unor valuri de furtună. Prin urmare, orașul caută în mod activ soluții noi și inovatoare care combină măsuri diversificate. Proiectul său regional "Fjordbyen" va funcționa ca un laborator pentru adaptarea la schimbările climatice și controlul inundațiilor și va explora modul în care apa poate reprezenta și un avantaj pentru calitatea zonei, nu doar un risc. Soluțiile inovatoare în care apa este luată în considerare pot îmbunătăți cunoștințele, creșterea economică și bunăstarea populației locale.

Un factor comun pentru aceste exemple, precum și alte exemple similare de soluții rezistente la schimbările climatice în orașele din UE, sunt cele prin care aceste orașe consideră că adaptarea la schimbările climatice face parte dintr-un concept mai larg. Pe lângă colaborarea în rețeaua URBACT Resilient Europe, oraşele Rotterdam, Vejle, Glasgow, Bristol și Salonic sunt totodată parte a inițiativei globale 100 Resilient Cities. Conceptul cuprinde coeziunea socială, mediul, sănătatea și bunăstarea, prosperitatea economică, patrimoniul, participativitatea, şi are rolul de a îmbunătăți calitatea vieții.

Salonic întăreşte rezistența printr-o amplă participare și colaborare

În Salonic, mai mult de 40 de organizații și 2.000 de cetățeni  au participat la dezvoltarea strategiei de rezistență. Acest proces continuu colaborativ dezvăluie potențialul de a crea soluții inovatoare cu ajutorul rezidenților și a comunității. La fel ca în Rotterdam, densitatea urbană este o problemă pentru Salonic, cu doar 2,6 mp de spațiu verde pe locuitor, comparativ cu media europeană de 8-10 mp. Totuși, orașul vede infrastructura ecologică ca o parte importantă a soluției. Prin urmare, orașul își propune să sporească calitatea, eficacitatea și numărul de beneficii prin reproiectarea spațiului liber limitat. Acest lucru creează totodată spații pentru interacțiunea socială. Orașul planifică soluții, cum ar fi suprafețe permeabile, grădini de ploaie, pereți verzi, dar susțin și agricultura urbană în curțile interioare și în micile grădini gospodărești care, în plus, au costuri mici și sunt foarte importante în perioadele de austeritate. Aceste soluții nu numai că implică rezidenții în proiectarea zonei lor, ci îi și încurajează să învețe despre agricultură și nutriție reuşind, în acelaşi timp, să contribuie şi la integrarea imigranților și a refugiaților cu diverse tradiţii agricole.

Pentru elementele sale valoroase de infrastructură ecologică, orașul a dezvoltat programul Adopt your Green Spot. Acesta facilitează implicarea activă a cetățenilor în menținerea zonelor verzi ale orașului, prin asumarea co-proprietății asupra spațiului public verde, păstrând în același timp cheltuielile publice la un nivel scăzut. În același timp, această activitate educă oamenii, contribuie la economia locală și creează sau favorizează comunitățile locale și coeziunea socială. Participare, educație, comunitate, conexiune, integrare și altele; acestea reprezintă factori importanți pentru crearea unei rezistențe eficiente și pe termen lung care nu poate fi făcută doar prin măsurile tehnice. Acestea sunt relevante pentru rezistența față de orice tip de șoc și de schimbare.

Transformarea orașelor cu ajutorul naturii și a inovării în locuri prospere – idei din orașul Bilbao

Bilbao, care a devenit recent un oraș de Bună Practică URBACT, duce abordarea holistică față de adaptare cu un pas mai departe. Cu câteva decenii în urmă, orașul a învățat că tipurile obișnuite de afaceri nu îl poate scoate din profunda criză economică. Orașul a demarat procesul către o strategie integrată de dezvoltare urbană pentru a face față complexității provocărilor sale urbane. Acest proces continuu este în prezent în curs de desfășurare. În ultimii 30 de ani, Bilbao a trecut printr-o transformare masivă. Intervenții precum muzeul Guggenheim, curățarea râului, infrastructuri noi, internaționalizare, accentul pe un design excelent, parcuri frumoase și alte zone verzi urbane, precum și restaurarea centrului istoric, au reinventat orașul care se dezvoltă foarte bine acum. În acest spirit, orașul a început recent activități de adaptare care vor contribui la crearea unui oraș prosper, rezistent la schimbările climatice, ce oferă o calitate sporită a vieții. Un exemplu este regenerarea zonei Zorrotzaure, o peninsulă industrială în prezent degradată și inundabilă. O combinație de măsuri de construcție și de urbanism o va face rezistentă la inundații și foarte atractivă, adăugând-o astfel la aspectul general al orașului Bilbao, un oraș modern, plin de viață și puternic.

Orașele prezentate oferă abordări fezabile care au transformat nevoia de a le face rezistente la schimbările climatice într-o oportunitate de a spori calitatea vieții și de a le transforma în locuri plăcute și prospere. Procesul parcurs pentru a ajunge în acest punct include multe elemente utilizate deja în alte procese de regenerare și dezvoltare urbană, printre care și participativitatea, buna guvernare și colaborarea între industrii și investitori. Exemplele arată că o viziune amplă asupra viitorului, alături de devotamentul și angajamentul față de obiective, precum și o energie sporită reprezintă factori importanți pentru o transformare de succes. Soluțiile care au la bază natura s-au dovedit a fi un instrument esenţial oraşelor deoarece: sunt atractive și multifuncționale, au costuri rezonabile şi reprezintă un câștig valoros pe care orice oraș îl poate utiliza.

Birgit Georgi

***

Photo 2: Rotterdam ©Rick Ligthelm
       
Photo 3: Vejle Fjorbyen ©Finn Byrum
         
Photo 4: Thessaloniki ©Municipality of Thessaloniki
        
Photo 5: Bilbao ©Municipality of Bilbao