Cum pot supraviețui grupurile locale după finalizarea proiectelor URBACT?

Cum mențin orașele și localitățile impulsul pentru acțiuni de colaborare și inovare create în cadrul Grupurilor Locale URBACT (GLU)? Ce structuri pot fi cooptate pentru a menține implicarea GLU-urilor după ce proiectele URBACT finalizează? Răspunsurile la aceste întrebări sunt esențiale la încheierea unui alt ciclu al Rețelelor de Planificare a Acțiunilor în cadrul programului URBACT. Anamaria Vrabie, Eileen Crowley și Wessel Badenhorst prezintă trei strategii posibile pe care fiecare GLU le poate lua în considerare, pornind de la experiența lor de practicieni și de la un atelier pe care l-au organizat împreună cu Secretariatul URBACT în cadrul e-URBACT University 2022.

Înainte de a începe, vă rugăm să luați în considerare, pe lângă acest articol, utilizarea resurselor suplimentare, complementare acestuia:

• să urmăriți înregistrarea discuției de la URBACT e-University 2022;
• să citiți raportul despre modelele inovative de guvernanță (este necesar sa aveți acces in Basecamp).

Acum, vrem să vă împărtășim câteva dintre poveștile transformatoare pe care le-am inițiat, la care am fost martori și pe care le-am sprijinit în orașele Cluj-Napoca (RO), Dublin și Cork (IE). Aceste orașe nu reprezintă doar modele de bune practici privind guvernanța, ci și exemple concrete, cu ajutorul cărora pot fi înțelese structura, contextul de apariție și impactul așteptat al unor astfel de modele inovatoare.

Strategia #1: formalizați activitatea GLU prin intermediul unui laborator de inovare

În ultimii 15 ani, s-a înregistrat o dezvoltare semnificativă a laboratoarelor de inovare conectate la administrațiile publice. Aceste laboratoare pot lua diverse forme și dimensiuni, în funcție de modelul lor de guvernanță. Unele funcționează la nivel național, altele la nivel local. Unele sunt mandatate să îmbunătățească furnizarea de servicii publice, în timp ce altele au sarcina de a crea soluții unice pentru provocări emergente sau cu sprijinul tehnologiilor emergente. Este util să ne gândim la aceste laboratoare din perspectiva unui entități de tipul quadruple helix, cu un departament de cercetare și dezvoltare legat de o autoritate publică. Fiecare laborator poate opta pentru utilizarea uneia sau mai multor metodologii de inovare.

Pentru a avea o imagine generală asupra unora dintre cele mai active laboratoare la nivel global, puteți începe de la acest sondaj și de la acest raport, deoarece, la fel ca GLU-urile, astfel de laboratoare reunesc o gamă largă de stakeholderi urbani.

În Cluj-Napoca, al doilea oraș ca mărime din România, cu o populație de aproximativ 400 000 de locuitori, o încercare eșuată de a câștiga titlul de Capitală Europeană a Culturii a fost de fapt un catalizator pentru apariția laboratorului de inovare. Unitatea de Inovare Urbană Cluj-Napoca (UIU) a fost un program propus în 2017 de Centrul Cultural Cluj, un ONG care cuprindea la acea vreme aproximativ 60 de organizații culturale și autorități publice, care pregătise strategia pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii.

Conceput în parteneriat cu municipalitatea din Cluj-Napoca, Unitatea de Inovare Urbană Cluj-Napoca urma să aibă un ciclu de viață limitat la patru-cinci ani, pentru a testa abordări de inovatoare, construind în același timp mai multe capacități de inovare la nivel local. Dacă ar fi avut succes, unitatea ar fi fost transferată integral municipalității locale. O astfel de structură este foarte relevantă pentru orașele care se confruntă fie cu o încredere scăzută în actorii din sectorul public, fie cu o capacitate administrativă redusă. El permite unui actor statal sau nestatal să iasă din cercul vicios generat de întrebarea cum ar trebui guvernată o structură atât de complexă, propunând testarea pentru o perioadă limitată.

Cum pot utiliza orașele laboratoarele urbane inovatoare pentru implementarea Planurilor Integrate de Acțiune?

Pornind de la documentele strategice aprobate la nivelul orașului, similare Planurilor de Acțiune integrate URBACT, Unitatea de Inovare Urbană Cluj-Napoca a fost mandatată să dezvolte proiecte pilot în trei domenii tematice: viitorul muncii, reziliența urbană și mobilitatea urbană. Cele trei teme au fost alese ca fiind cele mai relevante pentru provocările emergente ale Clujului ca oraș în creștere. În plus, toate cele trei teme necesitau soluții de colaborare și coordonare - un singur actor din oraș, cum ar fi administrația publică, universitățile, ONG-urile sau întreprinderile, ar fi putut să le dezvolte cu mare greutate. Acest raport descrie cele 15 lecții învățate de unitate în perioada 2017-2021, precum și proiectele pilot din fiecare domeniu tematic.

Încă de la începutul existenței Unității de Inovare Urbană Cluj-Napoca, planul activităților, produs în colaborare cu municipalitatea și alți stakeholderi cheie, a primit finanțare în cadrul cel de-al treilea apel de proiecte Urban Innovative Actions, făcând din Cluj-Napoca primul oraș din Europa de Est care a primit acest tip de grant european. Acest lucru a adus o finanțare și o legitimitate considerabile pentru laboratorul de inovare, dar a restrâns tipul de proiecte pilot în care acesta se putea implica. Cu toate acestea, reflectând la istoricul unității, există deja câteva rezultate tangibile:

• Identificarea de soluții concrete la nivelul orașelor pentru a sprijini mai mult industriile culturale și creative ca sector emergent al economiei locale;
• Sprijinirea cadrelor universitare în vederea utilizării cercetărilor pentru elaborarea de politici bazate pe dovezi;
• Dezvoltarea de noi mecanisme de finanțare care permit grupurilor comunitare să lucreze cu administrația publică în calitate de parteneri;
• Parteneriate strategice și noi surse de finanțare accesate de oraș;
• Consolidarea capacității sectorului public de a utiliza metodologii noi, cum ar fi prototipurile;
• Transferul practicilor de inovare de succes într-un departament nou înființat în cadrul municipalității începând cu luna mai 2022.

Astfel, având sarcina de a implementa proiecte pilot împreună cu membrii GLU, un laborator de inovare poate oferi un model de guvernanță util pentru a monitoriza implementarea Planurilor Integrate de Acțiune URBACT. Aceste proiecte pilot nu reprezintă neapărat acțiunile cuprinzătoare descrise în Planurile Integrate de Acțiune, ci mai degrabă acțiuni la scară mică prin care sunt implementate activitățile majore. Astfel, este permisă implicarea continuă și rafinarea unora dintre propunerile majore ale orașelor pentru a realiza viziunea lor ambițioasă.

Strategia #2: mențineți relații stabile în rândul stakeholderilor urbani, chiar dacă acest lucru are loc la nivel informal

În Irlanda, orașul Cork a inițiat un model de parteneriat pentru regenerarea centrului orașului și pentru revigorarea spațiului urban. Situat în sud-vestul Irlandei, orașul Cork a înregistrat un oarecare succes în abordarea în parteneriat a revitalizării centrului său urban în ultimii ani. Consiliul a fost recompensat pentru modelul său inovator de guvernare în 2021, când a câștigat premiul ,,Chambers Ireland Excellence in Local Government Awards”.

Orașul Cork are o populație de aproximativ 220 000 de locuitori. Pentru o perioadă, centrul orașului a pierdut populație, iar întreprinderile din zonă s-au aflat în declin. În 2014, odată cu schimbarea la nivelul conducerii orașului și cu numirea primei femei director general al orașului, a fost comandat un studiu pentru a da startul unor acțiuni de transformare în vederea revitalizării centrului orașului în parteneriat cu o gamă largă de entități interesate. Studiul a formulat două recomandări cheie: crearea unui parteneriat intersectorial pentru a impulsiona schimbarea și angajarea unui coordonator al centrului orașului - o persoană care să acționeze ca o interfață a consiliului, să țină legătura cu întreprinderile, să intermedieze relațiile și să faciliteze acțiunile.

În oraș, schimbarea s-a produs încet și treptat. Primii ani au fost axați pe stabilirea de relații, pe cultivarea încrederii și pe câteva victorii mici și rapide. Consiliul s-a concentrat în principal pe acordarea de sprijin pentru întreprinderi, încercând să anime spațiul public și să atragă oamenii în centrul orașului. Acest lucru a fost realizat printr-o varietate de proiecte de tip catalizator, cum ar fi ateliere, teatru și arta stradală, toate acestea dovedindu-se foarte populare și contribuind la animarea spațiului și la consolidarea încrederii între parteneri.

În timp, văzând beneficiile și plăcerea pe care o aduce animarea spațiului public, mai multe întreprinderi au realizat o serie de activități în acest domeniu. Printre exemple se numără yoga în diminețile de weekend pe faleză, inițiată de proprietarul unei cafenele locale și faimoasa cină la masa lungă din oraș, care a început în 2017. Au participat 12 restaurante din centrul orașului, hrănind 420 de persoane pe una dintre principalele artere ale orașului.

Desigur, au existat și obstacole, iar unele inițiative au întâmpinat o mare rezistență. Totuși, așa cum spune celebra autoare motivațională Louise Hay: ,,rezistența este primul pas către schimbare". Încercarea Consiliului Local de a transforma strada principală din oraș în alee pietonală timp de câteva ore pe zi a întâmpinat inițial o mare opoziție. În ciuda acestui fapt, Consiliul Municipal a rămas ferm și și-a sporit angajamentul de a lucra în parteneriat cu pentru a găsi soluții și a sprijini revigorarea continuă a centrului orașului. Grupul intersectorial al părților interesate s-a întâlnit de 13 ori în vara anului 2019, cu intenția de a crea împreună soluții la provocările orașului. În cele din urmă, cooperarea pentru a elimina obstacolele identificate a contribuit la consolidarea și întărirea relațiilor vitale între sectoare și între entitățile participante.

Aceste parteneriate puternice și structurile intersectoriale existente în oraș sunt cele care au permis orașului să răspundă în mod dinamic și rapid la provocările pandemiei.

Împreună, stakeholderii din oraș au lucrat rapid pentru a dezvolta un plan de răspuns și pentru a desfășura în timp util activități pentru a păstra centrul orașului ca spațiu atractiv și primitor pentru oameni în mijlocul pandemiei. 17 străzi din centrul orașului au devenit pietonale, au fost construite piste pentru bicicliști în tot orașul, a crescut numărul de parcări pentru biciclete, au fost create spații exterioare atractive și a fost sprijinită dezvoltarea de străzi adecvate pentru servirea mesei în aer liber.Așadar, cum poate un parteneriat informal să participe ca structură post-proiect la guvernanța și implementarea acțiunilor din Planurilor Integrate de Acțiune?

Structura post-GLU poate avea ca scop să devină un forum de legătură pentru alte provocări emergente ale orașului.

Orașul a fost cu adevărat transformat, pornind de la măsuri la scară mică. Cork prezintă o ofertă urbană care concurează de la egal la egal cu unele dintre cele mai cunoscute și mai atractive orașe din Europa. Iată puterea parteneriatului și a adoptării unei abordări colaborative în ceea ce privește dezvoltarea urbană.

Această abordare este extrem de reproductibilă și transferabilă chiar și în contexte diferite. Investiția într-un model de parteneriat poate duce la transformări eficiente și pozitive ale unei zone, iar timpul și dedicarea conduc la rezultate îmbucurătoare. Oamenii, parteneriatele și leadership-ul sunt esențiale. Factorii de motivare, inclusiv unele măsuri soft, victoriile rapide, premiile și prezentarea de bune practici pot stimula dezvoltarea. Cu toate acestea, o viziune clară, dedicarea și angajamentul sunt verigi vitale pentru a transforma o viziune în realitate. O lecție importantă pe care o putem învăța de la Cork este aceea că parcursul parteneriatului este la fel de important ca și destinația. În timp ce transformarea fizică a orașului este impresionantă, integrarea acestei culturi de colaborare și instituționalizarea modelelor de guvernanță intersectorială în cadrul practicii orașului sunt cu adevărat valoroase și, cu siguranță, anunță doar începutul călătoriei de transformare a acestui oraș.

Strategia #3: luați în calcul structuri de guvernanță conduse de întreprinderi, cum ar fi Districtele de Îmbunătățire a Afacerilor

În ultimele decenii, în state precum Irlanda și Marea Britanie, a fost adoptată o legislație care permite întreprinderilor dintr-o zonă comercială să formeze o societate care să preia anumite aspecte de guvernanță locală și să desfășoare o serie de acțiuni. Astfel, o comunitate de afaceri poate constitui un District de Îmbunătățire a Afacerilor după organizarea unei consultări, pe baza unei strategii propuse pe cinci ani, dacă peste 50 % dintre întreprinderi au votat pentru formarea acestuia. Dacă votul este pozitiv, atunci se constituie un consiliu de administrație în care autoritățile locale sunt, de asemenea, reprezentate.

În mod obișnuit, Districtul de Îmbunătățire a Afacerilor va înființa apoi câteva grupuri de lucru care implică părțile interesate locale, concentrându-se pe nevoile identificate în strategie. Finanțarea acestei entități se face din taxe plătite de toate întreprinderile din zona districtului de afaceri, care sunt colectate de către autoritatea locală și transferate ulterior comunității de afaceri. Aceasta reprezintă o altă "taxă" plătită de întreprinderi, pe lângă ratele anuale datorate autorităților locale. Ceea ce înseamnă, de asemenea, că întreprinderile au interesul de a obține cel mai bun randament pentru contribuțiile lor. Acest lucru determină dinamica Districtului de Îmbunătățire a Afacerilor ca structură de guvernanță orientată care ia în considerare nevoile teritoriului.

Așadar, cum poate un District de Îmbunătățire a Afacerilor să devină o structură post-proiect pentru guvernanța și punerea în aplicare a acțiunilor din Planurilor Integrate de Acțiune?

6000 de persoane locuiesc in Sandyford și mai mult de 20000 muncesc acolo. În districtul de afaceri sunt aproximativ o mie de întreprinderi, de la multinaționale precum Microsoft European HQ, până la întreprinderi mici și mijlocii. Acum șase ani, acestea au votat pentru constituirea unui District de Îmbunătățire a Afacerilor. Anul trecut, mandatul acestuia a fost reînnoit în urma unei consultări.

Există elemente importante din structura Districtelor de Îmbunătățire a Afacerilor pe care orașele le-ar putea transfera în propriile structuri de guvernanță pentru zonele comerciale sau districtele de afaceri. Atracția constă în certitudinea unor resurse suficiente pentru implementarea acțiunilor, împreună cu o abordare care să construiască relații cu principalele părți interesate, implicând, de asemenea, liderii de afaceri din oraș.

Și încă ceva #4: continuați discuția!

Recunoaștem că există numeroase alte modele de guvernanță care trebuie luate în considerare. Scopul nostru a fost de a începe această conversație și de a folosi resursele dezvoltate în cadrul Programului URBACT - orașele URBACT care sunt pionieri în noi moduri de guvernare, experții principali cu expertiză în inovare și guvernare, zecile de ani de muncă depusă de membrii Secretariatului URBACT - pentru a concepe activități de consolidare a capacităților care să facă posibilă colaborarea în cadrul GLU-urilor și nu numai. Mai multe ateliere de lucru din cadrul Festivalului orașelor URBACT din iunie 2022 au evidențiat continuarea activității GLU-urilor în multe orașe din Rețeaua de Planificare a Acțiunilor. Fie că își continuă activitatea ca structuri obligatorii din punct de vedere juridic, fie ca întâlniri informale, așteptăm cu nerăbdare să vedem cum aceste conexiuni locale declanșate de URBACT continuă să prospere!

Acest articol a fost elaborat în colaborare de Anamaria Vrabie, Eileen Crowley and Wessel Badenhorst, în aprilie 2022.

Anamaria Vrabie este expertul principal al Rețelei de planificare a acțiunilor URBACT Tourism-Friendly Cities. Ea este economist și lider al practicilor de inovare urbană, cu peste 15 ani de experiență internațională. Din 2017, a co-proiectat și condus Unitatea de Inovare Urbană din Cluj-Napoca. Puteți să o contactați la anamaria.vrabie@urbaninc.org .

Eileen Crowley este expert principal pentru rețeaua URBACT Resourceful Cities. Ea este proiectant și planificator. După ce a lucrat timp de aproape 20 de ani în administrația locală și regională, precum și în sectorul de cercetare din Irlanda, în cadrul unui portofoliu larg de proiecte transnaționale finanțate de UE, ea lucrează în prezent în sectorul privat în calitate de consultant. O puteți contacta la eileen@ascentgrants.com .

Wessel Badenhorst este expert principal pentru rețeaua URBACT iPlace. El a lucrat anterior ca ofițer de dezvoltare economică în cadrul Consiliului Județean Dun Laoghaire-Rathdown, una dintre autoritățile locale din Dublin. De asemenea, a fost director executiv interimar al Sandyford BID Company și a contribuit la elaborarea noii strategii BID. Îl puteți contacta la wessel@urbanmode.eu .