Construind un ecosistem antreprenorial eficient

Ce sunt ecosistemele antreprenoriale?

„Ecosistemele antreprenoriale” reprezintă „fundația” dedicată stimulării antreprenoriatului, ce poate fi adaptată într-un oraș pentru a crea un mediu mai mult sau mai puțin favorabil dezvoltării sale.

Conceptul locațiilor către care trebuie să se orienteze astfel de ecosisteme a fost dezvoltat de Dan Isenberg, directorul executiv fondator al proiectului Babson Enthusiasm Ecosystem, fost profesor la Harvard Business School.

În articolul său din Forbes Magazine, Isenberg sugerează că „ecosistemele antreprenoriale” ce au în vedere locația, au la bază cultura orașului, politicile de activare a afacerilor, calitatea conducerii locale, disponibilitatea finanțărilor adecvate pentru afaceri, calitatea capitalului uman, existența piețelor favorabile și o gamă largă de sprijin instituțional și de infrastructură.

De ce devin „ecosistemele antreprenoriale” din ce în ce mai importante?

Modificările structurale din societate elimină limitele tradiționale dintre ocuparea forței de muncă, întreprinderi și antreprenoriat.

Elementele de dezvoltare din domeniul tehnologiei, conectivității, corelate cu dorințele și așteptările angajaților și angajatorilor, creează schimbări semnificative în ceea ce privește natura muncii și contractele formale și informale dintre angajator și angajați (a se vedea, de exemplu, articolul Pregătirea pentru Viitorul Muncii, World Economic Forum, 2016).

Aceste schimbări dau naștere unei întregi generații de liber profesioniști.

Suprapunând acestor schimbări câteva dintre cele mai largi modificări din societate - precum creșterea lentă a salariilor, creșterea costurilor vieții în marile orașe ale lumii și creșterea comunității freelancerilor, este ușor să vedem cum pot acestea să sprijine dezvoltarea în viitor a orașelor mici și periferice ale Europei (de exemplu, vezi Cele Patru Tendințe care vor schimba modul în care lucrăm până în 2021, Fast Company, 2015).

Aceste schimbări dau naștere și unui vocabular complet nou. Sintagme precum „forța de muncă independentă” au apărut pentru a descrie gama de relații contractuale diferite dintre indivizii și diferite tipuri de afaceri. Numărul de solo-antreprenori - sau „soloprenori” - este în creștere. Termeni precum „gigeri” au apărut pentru a defini indivizii care lucrează în economia colaborativă și păstrează simultan și un loc de muncă tradițional, în regim part-time.

Udacity, furnizor de educație on-line inovatoare, care lucrează în parteneriat cu companii de vârf, precum Google, AT & T sau Facebook, a inventat termenii „nano-degree” și „nano-job” pentru a descrie nevoile de învățare la nivel individual și natura sarcinilor de lucru pe termen scurt din industria tehnică.

Este necesară o reconsiderare a programelor tradiționale de antreprenoriat şi de ocupare a forței de muncă 

Prin estomparea liniilor de demarcație dintre ocuparea forței de muncă, întreprinderi și antreprenoriat, multe orașe care gândesc în perspectivă trebuie să își reconsidere programele tradiționale de ocupare a forței de muncă și antreprenoriat furnizate anterior locuitorilor lor. 

Programele de angajare trebuie să includă din ce în ce mai mult conținut din domeniul antreprenoriatului, pentru a sprijini participanții să dobândească abilitățile necesare pentru a supraviețui pe o piață a muncii din ce în ce mai complexă.

În mod similar, programele de antreprenoriat trebuie să se adapteze pentru a se potrivi mai bine numărului crescând de freelanceri și întreprinzători independenți care se alătură programelor lor și să țină cont de modelele inovatoare de afaceri pe care întreprinderile ar putea să le adopte. Trebuie doar să tastați expresia „instrumente pentru soloprenori” pe internet pentru a înțelege cât de diferite sunt nevoile lor față de cele ale companiilor„tradiționale”.

Dar schimbările necesare sunt mult mai ample de atât.

În cele din urmă, din cauza naturii schimbătoare a relației dintre angajator și angajat, orașele trebuie, de asemenea, să încerce să încorporeze o cultură antreorenorială mult mai profundă, să încerce să se asigure că sunt echipate cu o structură mai independentă, și că dețin abilitățile de rezolvare a problemelor, de business şi totodată creativitatea necesară pentru a supraviețui în acest nou peisaj al pieței muncii.

Procesele de colaborare cu tinerii antreprenori au trebuit să devină mai colaborative și mai bazate pe experiență decât programele tradiționale de start-up – includerea elementelor de tip hackaton sau întâlniri informale, mai degrabă decât orientarea exclusiv către cursuri de formare și sesiuni de consiliere.

Sfaturi și trucuri de la Bunele Practici URBACT

Orașele de Bună Practică Glasgow (antreprenoriat cooperativ), Bologna (antreprenoriat creativ), Piraeus (antreprenoriat în sectorul maritim) și Barcelona (parteneriat incluziv) oferă câte o abordare diferită pentru sprijinul afacerilor, de la care se pot inspira și alte orașe.

• Înființarea unui sistem de sprjin „generalist”: buna practică a Barcelonei – Antreprenoriatul incluziv Activa oferă un serviciu universal disponibil pentru toți cetățenii orașului care, între 2004 și 2016, a sprijinit peste 100 000 de participanți stabiliți în peste 18 000 de companii și creat peste 32.000 de locuri de muncă. Acesta funcționează pentru că este deschis tuturor oamenilor și livrează un mix de servicii on-line, la fața locului și de tip „one-to-many” pentru oricine dorește să își înceapă propria afacere. În plus,  oferă servicii specializate de asistență pentru anumite grupuri pe care doresc să le încurajeze, precum femeile antreprenor sau persoanele ce provin din medii defavorizate.

 • Stimularea antreprenoriatului social: Buna practică a orașului Glasgow – Co-operative City a dezvoltat o abordare la nivelul orașului privind dezvoltarea cooperativă, construind noi parteneriate între serviciile publice și localnici, în scopul promovării participativității serviciilor locale și oferirii unui grup cât mai larg de locuitori ai orașului șansa de a conduce sau de a deveni acționar într-o întreprindere socială. Raza de acțiune a programului Glasgow este impresionantă, ajutând locuitorii locali să analizeze modul în care antreprenoriatul social poate veni în sprijinul comunității lor pentru a face față provocărilor de la nivel local. Stimularea antreprenoriatului social pentru a ajuta oamenii în depășirea dificultăților înregistrate la nivel local poate sprijini indivizii să obțină experiența de a conduce o afacere, fără a-și asuma însă toate riscurile ce derivă din aceasta (datorită lucrului în parteneriat).

•  Sprijinirea industriilor creative și culturale: Buna Practică în domeniul inovației creative oferită de Bologna – IncrediBOL – ce oferă o gamă de suport dedicat pentru înființarea întreprinderilor creative, a primit peste 500 de aplicații în ultimii 7 ani, sprijinind peste 80 de întreprinderi cu o rată de supraviețuire de 81%. Metodologia de acordare a sprijinului pentru întreprinderile care participă la acest program constă în organizarea unei competiții dedicate planurilor de afaceri, ce a înregistrat un succes deosebit în stimularea ideilor de afaceri creative de pe piață și în investirea în proiecte de succes care au constituit structura culturală a orașului (consolidând în continuare reputația Bolognei ca reper cultural și atrăgând totodată elemente de creativitate).

• Construind pe baza punctelor forte și a elementelor strategice ale orașului dumneavoastră: Buna Practică privind creșterea albastră, oferită de orașul Pireu, urmărește stimularea creșterii inovației și antreprenoriatului în sectorul maritim. Aceasta dorește să consolideze și să valorifice unele dintre elementele sectoriale și strategice (topografice) de succes ale orașului. Fiind un program de inovare tematic, funcționează, de asemenea, în baza unei competiții între planuri de afaceri, sprijinund aplicanții de succes în demararea activităților propuse.

Cele patru bune practici au, de asemenea, o serie de caracteristici-cheie, care le fac să se evidențieze ca programe de bună practică în domeniul antreprenoriatului, și anume:

•  Gradul profund de conștientizare / prezența pe piață: toate aceste programe au reușit să ajungă la comunitățile lor țintă și să îmbunătățească nivelul de conștientizare și de interes pentru programele lor, inspirând și făcând posibile aspirațiile noilor întreprinzători. Obținerea unor niveluri ridicate de conștientizare și o bună prezență pe piață reprezintă factori esențiali pentru stimularea antreprenoriatului și pentru a ajuta oamenii să înțeleagă de unde pot obține sprijin;

•  Sprijinul oferit întreprinzătorilor pentru a-și dezvolta afacerile: Toate aceste programe oferă sprijin personalizat, conectându-le la asistența de specialitate de care au nevoie pentru a reuși sau stimulând totodată  componente importante ale eco-sistemului de asistență, pentru a se asigura că antreprenorii aspiranți au acces la tot ajutorul necesar pentru a-și dezvolta afacerea;

• Efortul de a stimula o cultura antreprenorială în orașele lor. Toate cele 4 Bune Practici se concentrează pe încercarea de a stimula schimbarea în cultura întreprinderilor din propriile orașe, prin lucrul în parteneriat cu o serie de părți terțe și agenții locale, pentru a promova cât mai mult beneficiile antreprenoriatului.

Crearea de ecosisteme antreprenoriale de succes necesită o abordare la nivelul întregului sistem

Ceea ce demonstrează aceste patru bune practici este modul în care crearea unei schimbări ample a culturii antreprenoriale într-un oraș poate fi o sarcină complexă și dificilă, care necesită o susținere puternică din partea administrațiilor locale, parteneriate extrem de eficiente și stimularea acțiunilor participative printr-o abordare „ecosistemică” (pentru o explicație a acestui principiu, vezi „Ce am învățat din încercarea de a inova la New York Times”, John Geraci, aprilie 2016).

Un oraș nu se poate concentra doar pe realizarea unuia sau a două mari programe de antreprenoriat care vizează câteva sectoare de nișă ale comunității, ci trebuie să „conducă” piața precum dirijorul unei orchestre - să stimuleze schimbarea comportamentului în rândul comunităților, persoanelor, agențiilor și sub-culturilor, pentru a încerca să realizeze o schimbare generală în cultura orașului.

În afară de analiza întregului sistem, este important să ne gândim și la modul în care diferite programe stimulează oamenii să ia în considerare începerea propriei afaceri și la modul în care aceste programe colaborează ca parte a unei propuneri coerente pentru clienți.

Prin adoptarea abordării utilizate de Bunele Practici URBACT, alte orașe pot crea „sisteme” puternice de sprijin, ce ar putea inspira și face posibile aspirațiile antreprenoriale ale rezidenților lor.

Themes homepage sticky:
Economy

Submitted by Jim Sims on 17 November 2017