Cetățeanul ca Primar. Participarea cetățenilor la inovarea socială – de Peter Ramsden, 25 aprilie 2016

La reuniune au fost menționate multe exemple din Europa, inclusiv studiul de caz URBACT privind orașul Amersfoort și nu numai, dar unul dintre cele mai inspirate exemple nu a fost din Europa. Seul este recunoscut la scară largă pentru a fi cel mai inovativ oraș din lume, din punct de vedere social, aflându-se sub conducerea fostului activist Wonsoon Park, acum la cel de-al doilea mandat ca primar. După ce și-a construit un renume ca avocat în drepturile omului în anii 1980, domnul Park a înființat în anul 2002 Institutul Hope, ca o întreprindere socială, pentru a lucra la îmbunătățirea condițiilor din oraș. În 2011 a fost ales ca independent, după o campanie care a combinat acțiuni pe rețelele sociale și întâlniri la primărie, unde cetățenii au făcut propriile propuneri.

Mantra lui este că cetățeanul este primarul. El face acest lucru printr-o serie de politici radicale, care au creat un dialog bidirecțional între primărie și cei 10 mil. de cetățeni. Cetățenii pot deveni asistenții primarului pentru o zi, putând astfel vedea din interior cum funcționează primăria. Atunci când există o problemă majoră dl Park mută primaria în district și stă acolo până se rezolvă problema. Până acum biroul mobil al primarului a fost folosit în 19 situații și este creditat cu rezolvarea unora dintre cele mai acute probleme ale orașului.

Seul a fost declarat orașul digital lider la scară mondială. Puteți beneficia de conexiune gratuită, dar lentă, la wifi oriunde în acest oraș, iar telefoanele inteligente sunt omniprezente, având mii de locații cu hot spot cu acces liber. Există o mulțime de website-uri dedicate orașului și nevoilor specifice, de la răspunsuri de urgență pentru furtuni sau cazuri de terorism, până la politici viitoare privind aprovizionarea masei.

Abordarea participativă în acest oraș este profundă. Un comitet format din cetățeni selectați aleatoriu face recomandări privind un buget anual de 20mil dolari. Au fost deschise 600 de săli de ședințe pentru 20.000 de întâlniri cu cetățenii. Dacă totul merge conform planului, până în 2030 orașul va reuși să reducă emisiile de carbon cu 20mil tone și particulele din aer cu 40%. De asemenea, sunt create spații verzi noi, inclusiv o versiune a New York High Line pe o fostă autostradă urbană.

Orașul este fruntaș în a încuraja utilizarea în comun, având sute de inițiative de utilizare în comun conduse de cetățeni la scară mică, astfel încât se poate împrumuta un costum pentru un interviu, o carte sau, în cazul studenților, se poate utiliza în comun cu o persoană în vârstă un apartament. Fiecare inițiativă de utilizare în comun caută să aducă elemente de reciprocitate, comunitate și activități pentru consolidarea coeziunii sociale. Cetățenii din Seul suferă de stres, izolare și anxietate la fel ca în orice alt oraș. În ansamblu ratele de sinucidere din Coreea de Sud au valori dintre cele mai ridicate la scară mondială, având ca principale cauze sărăcia în rândul vârstnicilor și stresul în rândul tinerilor. Utilizarea comună este percepută ca o cale de a reconecta cetățenii, care trăiesc în majoritate în blocuri înalte, încercând să clădească comunități flexibile.

Administrația din Seul este la fel de rigidă și dificilă la schimbări precum administrațiile orașelor din Europa (toate fiind afectate de birocrație, organizarea în multe departamente și lipsa integrării). În principal s-a pus accentul pe schimbarea culturii interne a personalului în număr de 17000, organizat în 30 de departamente. S-a dezvoltat o abordare nouă Cheong Chek în formularea de politici sau o abordare bazată pe opinia publică.

La Forumul Social Eurocities s-a menționat, de asemenea, despre cum dezvoltă orașele europene noi soluții. Torino își construiește o abordare tip ecosistem pentru inovare socială și a deschis Centrul pentru Inovare Deschisă la sfârșitul anul 2015.

S-au prezentat câteva exemple de bune practici și din Nantes. Acestea au inclus un centru pentru refugiați, găzduind 70 de persoane, inclusiv familii cu copii. Acest centru oferă sprijin complet, inclusiv servicii extinse în consultanță psihologică, pentru a-i ajuta pe cei care au fost traumatizați în țările lor de origine.

În afară sau invers?

Sentimentul după acest forum a fost că problema majoră pe care trebuie s-o adreseze orașele este cum să contribuie și poate cum să își organizeze ecosistemele pentru inovare socială. Acestea pot acționa în afară, ceea ce înseamnă că orașul se bazează pe organizații externe să continue obiectivele sale în inovare socială, în mod tipic prin finanțarea unei serii de organisme independente din oraș. Acestea includ spații de birouri comune, laboratoare, centre, incubatoare și instrumente financiare sau noul stil: Fabrica de Inovare Socială. Sau pot face acest lucru invers, în cazul în care acestea creează o unitate de inovare în interiorul orașului. Seul este un oraș mare și a acționat în ambele direcții, având o unitate mare în interiorul orașului, dar și investiții considerabile în actorii independenți din parcul său de inovare socială. Poate că în afară și invers este cel mai bine pentru ambele lumi.

Alte exemple europene prezentate la întâlnire

Anderrlecht din Bruxelles găzduiește Fabrica de Inovare Socială, un tip de accelerator ce acționează de-a lungul Regiunii Flamande, ce utilizează o monedă virtuală pentru plățile între colegi pentru serviciile de inovare socială.

Dintre orașele URBACT, Gdansk și Paris organizează exerciții bugetare participative. Gdansk este partener lider și Paris este partener în noua rețea Boost Inno. Genova pe de altă parte lucrează la legăturile sale cu cetățenii pe rețelele sociale și coordonează o rețea URBACT pe același subiect numită Interactive Cities. Eindhoven, unul dintre orașele fruntașe în abordarea în spirală triplă și cvadruplă este implicat acum în cadrul rețelei Change!, alături de alți parteneri în URBACT, cu scopul de a studia participarea cetățenilor în organizarea serviciilor.