BIOCANTEENS: Cum a reuşit un oraş să devină 100% organic fără cheltuieli suplimentare

Orașele sunt din nou în control

Buna Practică a Orașului Mouans-Sartoux reprezintă o soluție reală încadrată într-o inițiativă politică mai largă, redresând echilibrul influenței politice asupra alimentelor, care a permis orașelor europene dezvoltarea economică și socială timp de secole, până când companiile private au exclus orașele din acest circuit.

Datorită programelor remarcabile și a organismelor internaționale, printre care se numără Fundația RUAF, Rețeaua Urbană a Alimentelor Internaționale sau Pactul Politicii Alimentare Urbane din Milano, orașele își revendică acum influența asupra politicii alimentare prin inițiative precum cela a orășelului Mouans-Sartoux.

Faptul că Mouans Sartoux lucrează pe tema alimentaţiei sustenabile reflectă o abordare integrată și durabilă a politicii urbane. Aceasta răspunde unei serii de nevoi interdependente, cu un răspuns integrat: catering în școli, sănătate, ocuparea forței de muncă, planificare urbană, agricultură, educație, achiziții publice, mediu, etc.

Bio-cantinele - Buna practică pe scurt

Prea des din păcate, în întreaga Europă mesele sunt furnizate de serviciile de catering gestionate de întreprinderi mari, care servesc mâncare de calitate slabă bazată pe produse gata preparate din bucătăriile centrale.

Aceasta presupune o ocupare a forței de muncă limitată la nivel local, creșterea costurilor de transport cu impact ulterior asupra mediului și decizii centralizate. În multe orașe europene, restaurantele colective reprezintă o parte importantă din puterea de cumpărare. Orașele ar trebui să faciliteze, printr-o politică de achiziții publice, un program de aprovizionare cu alimente sănătoase și să influențeze pozitiv dezvoltarea agriculturii locale.

Buna Practică a orașului Mouans-Sartoux este foarte bine înrădăcinată în ecosistemul teritorial, conform diagramei în cinci ramuri de mai sus.

Schema este alcătuită din 5 sub-sisteme:

• Administrarea durabilă a BUCĂTĂRIILOR și a risipei alimentare: trecerea cantinelor la feluri de mâncare tradiționale și organice implică schimbări majore în practicile personalului bucătăriilor, precum: pregătirea pentru prepararea meselor de la zero, gătitul la cerere pentru reducerea risipei alimentare, coordonarea strânsă între personalul bucătăriei și profesorii care urmăresc copiii în timpul meselor pentru a ajusta rețetele la gusturile lor, etc.
• EDUCAREA privind avantajele alimentației sănătoase și o schimbarea comportament în ceea ce privește sustenabilitatea: cantina școlii este, de asemenea, „o școală alimentară” pentru copii și pentru familiile acestora - implicând educația alimentară în timpul meselor, optarea între dimensiunile porțiilor pentru ca aceștia să învețe să mănânce tot ce este în farfurie, cursuri de gătit, de adaptare a porțiilor după preferințe, activități de grădinărit și vizite la ferma municipală. Dincolo de cantine, un program de educație pentru sănătate și alimentație vizează schimbarea atitudinii familiilor în ceea ce privește felurile de mâncare tradiționale în detrimentul restaurantelor de tip fast-food.

• PLANIFICAREA URBANĂ durabilă și utilizarea terenurilor agricole: creșterea sinergiei dintre Agenda 21, planurile locale de planificare urbană durabilă (denumite POS / PLU / PADD în sistemul francez de planificare urbană) și planul local de educație pentru sănătatea alimentară (denumit PEL în sistemul de planificare urbană franceză) a condus la mai mult de 4 decenii de planificare urbană atentă, achiziționare sistematică a terenurilor disponibile, concentrarea dezvoltării urbane în detrimentul extinderii urbane și crearea unei ferme municipale care să aprovizioneze cantinele.

• ECONOMIA LOCALĂ bazată pe alimentație și crearea de locuri de muncă: dincolo de ferma municipală, furnizarea a 135 de hectare de teren a generat dezvoltarea agriculturii locale, sprijinind prin subvenții instalarea de noi ferme ecologice și un potențial de 50-100 noi locuri de muncă în o economie locală alimentară viabilă.

• GUVERNANȚĂ integrată durabilă: peste 45 de ani de implicare politică au condus la instituirea unui management teritorial al alimentelor și la crearea Centrului pentru Alimentație și Educație Durabilă (MEAD, Maison de l'Education à l'Alimentation Durable). Programul viabil al hranei și sănătății orașului are 5 direcții:

- Încurajarea investițiilor în suprafeţe agricole;

- Transformarea și conservarea alimentelor;

- Sensibilizarea cu privire la alimentația durabilă;

- Sprijin pentru proiectele de cercetare;

- Comunicare și networking.

Gândește global, acționează local - Utopia devine realitate!

Dincolo de principiul cantinelor și al guvernării teritoriale în domeniul alimentar prezentat mai sus, orașul Mouans-Sartoux are un ecosistem deosebit de sustenabil. Este o „utopie reală” pentru André Aschieri, fostul primar, a cărui conducere inspirată a condus orașul pentru mai mult de 45 de ani de pe un drum determinat de coerenţă și realizări.

Programul de sănătate și alimentație este integrat în toate dimensiunile orașului, pornind de la aspectele sociale (precum îmbunătățirea calității ajutorului alimentar local, oferirea accesului la parcelele familiale sau promovarea etichetei Fair Trade a oraşului), culturale (ex. invitarea liderilor de renume în domeniul dezvoltării durabile, cum ar fi Vandana Shiva, Pierre Rahbi, Cyril Dion, etc. la Festivalul Anual al Cărţii) sau economice (sprijinirea creării unui lanț local de alimentaţie ecologică).

Orașul Mouans-Sartoux pare să întruchipeze motto-ul: „gândiți global, acționați local”. Guvernarea este alimentată și inspirată de angajamentul său pe mai multe niveluri: regional (Agribio06, rețea regională de agricultură ecologică), național (rețeaua Un Plus Bio pentru produse alimentare de calitate în cantine), european (partener în URBACT AgriUrban, găzduind o întâlnire a Punctelor Naţionale URBACT și acum Partener Lider al BIOCANTEENS) și internațional (membru fondator al Rețelei Teritoriale pentru Alimente Ecologice și partener al Programului Sistemului pentru Alimentaţie Organică al Organizației Națiunilor Unite, concentrându-se asupra sistemelor agri-food. De asemenea, această implicare în rețele, think tank-uri și proiecte conceptuale şi de reflecție la niveluri superioare de guvernare nu rămâne doar la stadiul academic sau ipotetic, ci funcţionează în paralel pentru identificarea de soluții concrete la nivelul orașelor.

O bună practică ce poate fi îmbunătățită

„Este deja un restaurant de 5 stele”, spune Alicia, în vârstă de 10 ani, membră a Consiliului Municipal al Tinerilor și elevă a Școlii Primare Aimé Legall din Mouans-Sartoux. Cu toate acestea, există încă posibilități de îmbunătățire a bunei practici, precum:

- Creșterea rolului personalului bucătăriei pentru a putea conduce proiectul cantinei;

- Investigarea capacității de a susține o viziune politică deschisă privind suveranitatea alimentară în contextul destul de contrastant cu Riviera Franceză;

- Necesitatea de a găsi noi surse de finanțare și de a asigura sustenabilitatea economică a practicii;

- Posibilitatea de a crea sinergii între Rețeaua de Transfer URBACT și diploma universitară recent lansată cu privire la „Managementul proiectelor Alimentare Durabile pentru Administrațiile Teritoriale”, cu scopul de a transfera bunele practici ale oraşului Mouans-Sartoux.

Transferul bunei practici: provocări și oportunități

Cantinele reprezintă un subiect disputat – combinarea aspectelor precum dieta sănătoasă, calitatea alimentelor, educația copiilor şi sustenabilitatea. Reprezintă totodată un element de motivaţie politică, deoarece BIOCANTEENS deţine un potenţial remarcabil de adeziune şi sprijin politic.

Un context activ: caracterul sistemic al schemei de cantine locale sugerează că transferul bunelor practici depinde în mare măsură de ecosistemul durabil al orașului: este probabil ca orașele partenere să creeze propriile sisteme teritoriale integrate care vor influența orașele în mod pozitiv.

Creativitatea în materie de politici: realizările bunei practici presupune ca orașele partenere să dezbată normele privind achizițiile publice, să modifice legile administrației pentru a înființa un lanț alimentar local și pentru a face față inovației politice.

Dimensiunea oraşului: Mouans-Sartoux este un oraș de 10 000 de locuitori, în timp ce populația tuturor orașelor partenere variază de la 26 000 la 81 000 de locuitori, iar procesul de transfer va trebui să monitorizeze cu atenție această dilemă - și să se gândească cum să adapteze ,,BIOCANTEENS" în contexte diferite.

4 decenii în 2 ani: eforturile oraşului Mouans-Sartoux din ultimul deceniu, implicarea într-o multitudine de activități de reflecţie și efortul susţinut de a înființa module de predare în cadrul universitar reprezintă elemente clare de accelerare procesul de transfer. Cu toate acestea, caracteristicile esențiale ale ecosistemului orașului - managementul terenurilor; îmbunătățirea practicilor de personal; schimbarea comportamentului alimentar al copiilor etc. - sunt cele care necesită mai mult timp pentru a evolua, limitând ceea ce se poate obţine timp de 2 ani prin Rețeaua de Transfer.

Diferite niveluri de transfer: 6 orașe europene participă la rețeaua de transfer BIOCANTEENS: Pays des Condruses din Belgia; Rosignano din Italia, Trikala din Grecia, Troyan din Bulgaria şi Vaslui din România. Principalele provocări întâmpinate în transferul bunei practici sunt:

- Suplimentarea alimentaţiei ecologice fără creșterea costurilor;

- Cvasi-eliminarea deșeurilor alimentare;

- Schimbarea practicilor personalului cantinelor;

- Dezvoltarea unei diete echilibrate și adoptarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase;

- Rezistența la presiunea pieţei imobiliare, securizarea de terenuri agricole locale;

- Stimularea sectorului agricol local și crearea de noi locuri de muncă;

- Creșterea producției și a consumului sustenabil;

Caracterul sistemic al bunelor practici este de natură să genereze un transfer organic cu o reinterpretare sau traducere a bunei practici mai mult sau mai puțin importantă în contextele socio-culturale locale. Dezvoltarea unei rețele de cantine sau modificarea celei deja existente, stabilirea unui lanț alimentar local sau valorificarea potențialului agricol al zonei, îmbunătăţirea capacităţii personalului bucătăriei publice sau orientarea achizițiilor publice către schimbarea practicilor furnizorilor serviciilor de catering etc, toate fac parte din acest proces.

Când a fost întrebat într-un mod destul de provocator dacă realizările oraşului Mouans-Sartoux sunt adevăruri sau doar legende, Pierre Aschieri, actualul primar al orașului a răspuns că „este vorba mai degrabă de o abordare pas cu pas, în care am învățat, am aplicat și am ajustat progresiv traiectoria noastră pentru a ajunge unde suntem acum”.

Această filozofie este cu siguranță un bun ghid pentru orașele de transfer în găsirea unei căi proprii în cadrul procesului de transfer URBACT!

***

Vizitaţi pagina reţelei: BioCanteens

Articol de Francois Jegou, 7 martie 2019