You are here

Aducând (mai multă) sustenabilitate în orașe: 5 reguli de aur

Edited on

05 February 2020
Read time: 3 minutes

Cum aplică orașele principiile dezvoltării urbane durabile?

Iată care sunt cele 5 reguli de la City Lab-ul URBACT

Al doilea URBACT City Lab a avut loc la Bruxelles (BE) în 2 și 3 iulie 2019, fiind intitulat: „Cum pun în practică orașele dezvoltarea urbană durabilă?” A fost întrebarea de bază care ne-a condus prin considerente generale și specifice în domeniile calității aerului și Mobilitate, tranziție energetică și adaptare la climă și sisteme alimentare durabile. În căutarea integrării în activitatea Cartei actualizate de la Leipzig, pare că, pe de o parte, sustenabilitatea este încă o paradigmă complexă de pătruns și de inclus într-un oraș, dar, pe de altă parte, orașele conduc calea în ceea ce poate fi făcut.

Cele 5 reguli de aur pentru ca orașele să devină sustenabile sunt

  1. Sustenabilitatea este polisemică

Angeliki Stogia, consilier la Primăria Manchester (Marea Britanie) ne-a întrebat: „ce înseamnă, de fapt, sustenabilitatea?”. Deși definiția sa oficială din Raportul Brundtland din 1992 nu este ambiguă, dar, ce înseamnă și cum ar trebui să o abordeze orașele? Din paleta variată a participanților au fost emise numeroase înțelegeri. De exemplu, pentru Filipa Pimentel din rețeaua de tranziție, societatea devine mai rezistentă, ceea ce la rândul său ar face ecosistemele noastre mai rezistente. De la o abordare bazată pe oameni, la una bazată pe planificare, axată pe regenerare (sau pe includerea mediului în politicile locale) nu poate decât să aducă un consens și o șansă pentru toate părțile interesate să-și ajusteze viziunile și prioritățile.

2. Sustenabilitatea trebuie abordată la toate nivelurile

Discuțiile noastre au început cu Thomas Béthune de la DG REGIO, Comisia Europeană, afirmând nevoile sale de a fi în directă legătură cu orașele pentru a alinia sustenabilitatea în politicile europene cu realitatea din teritoriu. Discuțiile au fost încheiate de către Filipa Pimental care a subiliniat rolul cetățenilor care devin actori ai schimbării. Carta de la Leipzig se concentrează pe cartiere și Alicja Pawlowska, șeful proiectelor UE și managementul mobilității din orașul Gdynia (PL) a subliniat importanța acestui lucru în activitatea lor de zi cu zi. Orașele sunt locurile în care au loc schimbările și aceste considerente subliniază nevoia de abordări teritoriale și contextuale. Acest lucru ar fi imposibil fără colaborarea și contribuțiile statelor membre, după cum a sugerat Olli Maijala, consilier la Ministerul Finlandez al Mediului.

  1. Sustenabilitatea necesită o mentalitate nouă

Experimentarea în orașe nu este nouă, însă trebuie să continue să fie inovatoare, combinând inovația socială și tehnologică (de exemplu, proiectul Vilawatt Urban Innovative Actions (UIA) Vilawatt din Viladecans (ES), care să dezvolte instrumente bazate pe piață (de exemplu, taxele de congestionare de succes din Stockholm), pe lângă soluțiile bazate pe natură (de exemplu, orașele cu “burete chinezesc”, care integrează managementul apei urbane în politicile și proiectările urbane) și abordările bazate pe consum (de exemplu, rețeaua de BioCanteens URBACT) și care se concentrează asupra proceselor.

Orașele trebuie să-și schimbe viziunea din ce în ce mai mult, să gândească în afara tiparelor și să își asume riscuri. Schimbarea interioară trebuie să privească dincolo de planificatorii tradiționali ai orașelor, incluzând alte profiluri precum psihologi (idee susținută puternic de Rețeaua de Tranziție și testată deja în Gdansk (PL).

4. Sustenabilitatea se aplică tuturor

Sustenabilitatea se aplică locurilor de muncă și creării de competențe, cum ar fi un hub de inovare alimentară din Milano (IT) în cadrul proiectului UIA OpenAgri, precum și orașului Gdynia care dorește să eficientizeze transportul de marfă în orașele din cadrul URBACT FreightTails. Nu mai vorbim despre H2020 Ruggedised unde Rotterdam (NL) experimentează evoluții inteligente ale orașului.

Mobilitate. Energie. Produse alimentare. Calitatea aerului. Digitizarea. Sănătate și bunăstare. Planificare urbană. Sustenabilitatea ar trebui să fie o abordare transversală și „business-ul ca de obicei”, așa cum a formulat-o Angeliki Stogia. Pentru a sprijini acest proces, guvernarea orașului ar trebui să fie regândită pentru a fi îndrăzneață și participativă, cu control din partea cetățenilor.

Noi forme de implicare și parteneriate ar trebui promovate, precum angajarea cetățenilor în controlul calității aerului în cadrul proiectului UIA Hope din Helsinki (FI); parteneriatul public-privat-cetățean pentru producția de energie în proiectul UIA Vilawatt de la Viladecans; sau utilizarea culturii și artelor pentru a-i mobiliza pe cetățeni pentru a aborda schimbările climatice în rețeaua URBACT C-Change.

Sustenabilitatea necesită, de asemenea, colaborarea între departamente, cum ar fi în orașul Schaerbeek (BE), soluții transversale care abordează problemele sociale de mediu și de vecinătate în cadrul unui proiect de cercetare-acțiune privind transformarea deșeurilor organice, Phosphore.

5. Sustenabilitatea necesită un management puternic

Managementul pentru sustenabilitate poate avea loc la toate nivelurile orașelor. Angeliki Stogia din Manchester, Gilles Perole de la Mouans-Sartoux (FR) (partener principal al BioCanteens) și Laura Rodrigues de la Torres Verdas (PT) (Green Leaf Capital City 2015) sunt reprezentanții aleși care au luat parte la acest al doilea URBACT City Lab, confirmând angajamentul orașului lor față de această provocare. Acesta este doar începutul unei mișcări globale de conștientizare și acțiune către mai multă sustenabilitate în orașe.

 

***