You are here

5 concluzii în urma URBACT Campus Romania

Edited on

18 July 2019
Read time: 3 minutes

URBACT Campus România s-a desfășurat într-un spațiu inovator, ofertant și răcoros, binevenit celor două zile toride de 11 și 12 iunie – Turnul Croitorilor din Cluj-Napoca – un obiectiv turistic cu moștenire medievală, care a oferit oportunitatea participanților de a recunoaște valoarea adăugată a fondurilor europene pentru conservarea și reinventarea patrimoniului cultural național.

Obiectivul evenimentului URBACT Campus a fost acela de a ajuta partenerii Rețelelor de Transfer URBACT să înțeleagă, să reflecteze și să experimenteze metodele pe care URBACT le-a dezvoltat pentru preluarea, adaptarea și îmbunătățirea Bunelor Practici, în special pentru a:

  • înțelege importanța utilizării metodei integrate și participative pe parcursul procesului de transfer,
  • aborda cele mai comune bariere din procesul de transfer,
  • exersa modalitățile prin care pot prelua și împărtăși cunoștințele prin propriile metode și stiluri de comunicare.

URBACT Campus România s-a desfășurat într-un spațiu inovator, ofertant și răcoros, binevenit celor două zile toride de 11 și 12 iunie – Turnul Croitorilor din Cluj-Napoca – un obiectiv turistic cu moștenire medievală, care a oferit oportunitatea participanților de a recunoaște valoarea adăugată a fondurilor europene pentru conservarea și reinventarea patrimoniului cultural național.

Primele trei sesiuni de formare au fost susținute de Anamaria Vrabie și Pietro Elisei, experți URBACT și traineri în domeniul dezvoltării urbane durabile, care au adus un plus de valoare informaţiilor transmise participanților români prin impresionanta lor experiență profesională. Ultima componentă a URBACT Campus România a fost oferită de Punctul Național URBACT, Ancuța Maria Cîrstea și reprezentantul Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, cu scopul de a pune în practică modul și principiile de lucru acumulate pe durata URBACT Campus România, pornind de la exemplul de bună practică a orașului gazdă privind dezvoltarea bottom-up a orașului şi implicarea tuturor actorilor relevanți.

Cele două zile de eveniment au reprezentat un cumul de experiențe plăcute, atât pentru orașele participante, cât și pentru traineri; interactivitatea, buna-dispoziție, creativitatea și pragmatismul au fost ingredientele-cheie ale evenimentului de la Cluj-Napoca. Suntem bucuroși pentru modul profesionist în care toate provocările și dificultățile întâmpinate în implementarea procesului de transfer al Bunelor Practici URBACT au fost abordate în cadrul Campusului din România şi enumerăm principalele concluzii care rămân în urma celor două zile de lucru:

  1. Imperativul democratic la nivel local – democrația la nivel local este garantată prin reprezentare informală, procese participative și consultare publică. Un oraș corect și incluziv este acela care își adresează constant întrebări legate de cine are dreptul să contribuie la procesul de luare a deciziilor. Cine poate avea un loc la masa deciziilor și este asta de ajuns? Ce voci nu sunt auzite? Cum pot fi umplute aceste goluri în reprezentare și cunoaștere
  2. Erorile sunt inerente, dar ne conduc către succes! Trebuie să reținem că fiecare Bună Practică validată URBACT trebuie să fie modificată conform condițiilor culturale/organizaționale/politice existente la nivel local pentru a funcționa cu adevărat.  Iar Grupul Local URBACT poate contribui la asigurarea succesului pe termen lung a proiectelor, în măsura în care este implicat direct în coordonarea procesului de transfer.
  3. Operaționalizarea și sustenabilizarea soluțiilor – nu toate soluțiile sunt la fel de practice sau de operaționale. Este important să acordați atenție identificării celor mai practice/operaționale/elegante soluții  - nu vă fie frică să vă bazați pe membrii Grupului Local URBACT (care au experiență practică) pentru a vă sprijini în acest proces.
  4. Transferul bunelor practici nu este lipsit de provocări. Ține de noi să le preîntâmpinăm. Menținerea interesului membrilor Grupului Local URBACT, depășirea diferențelor operaționale și legale dintre orașul bună-practică și orașul nostru, implicarea factorilor decizionali sau uniformizarea profilurilor culturale ale partenerilor reprezintă câteva bariere care apar recurent în procesul de transfer al bunelor practici urbane. Soluțiile nu sunt mereu la îndemână, însă printr-un proces de înțelegere și conștientizare pragmatică a  motivației fiecărui actor care contează, putem contura soluții adaptate care să vină în ajutorul celor care întâmpină aceste provocări.
  5. Asumarea responsabilității ca factor de motivator pentru toți locuitorii orașelor – Indiferent de poziția pe care o ocupăm la nivel local, fie că facem sau nu parte din administrația locală, fie că suntem simpli cetățeni sau membri ai Grupului Local URBACT, trebuie să realizăm importanța pe care activitatea și inițiativele noastre de zi cu zi le au pentru viața orașului în care trăim. Dacă eliminăm blocajele și automatismele generate de provocările cotidiene, vom reuși să ne activăm capacitatea de a colabora  și identifica soluții incrementale care pot participa la creșterea nivelului de dezvoltare a orașului nostru. Modelul aplicat de Cluj-Napoca prin Tabăra de Inovare, o ocazie anuală de dialog constructiv și incluziv cu impact asupra dezvoltării urbane, poate fi oricând replicat, adaptat și reutilizat de orice oraș cu potențial de creștere.

Așadar, suntem bucuroși pentru debutul seriei evenimentelor URBACT Campus și suntem nerăbdători să participăm la organizarea următoarelor ediții!