Șase soluții pentru autoritățile orașelor spre a ne ajuta pe toți să risipim mai puține alimente

Aproximativ 20% din toate alimentele produse în UE sunt risipite, ceea ce duce la emisii anuale de 186 de milioane de CO2, scrie Antonio Zafra, expert principal al rețelei URBACT FOOD CORRIDORS, într-un articol recent, bazându-se pe cifrele Agenției Europene de Mediu. Deci, cu mai mult de 50% din aceste deșeuri alimentare provenind de la gospodării (link extern) – în medie, 47 de milioane de tone pe an – ce acțiuni pot întreprinde autoritățile locale pentru a ne ajuta să limităm și să prevenim această risipă? Și cum îi sprijină URBACT? Expertul programului URBACT Marcelline Bonneau investighează...

La nivel global, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că o treime din toate alimentele produse pentru consumul uman în fiecare an sunt pierdute sau risipite. Aceasta corespunde la 1,3 miliarde de tone de alimente risipite în fiecare an în lume, în valoare totală de 750 de miliarde de dolari – echivalentul PIB-ului Elveției. La nivel european, aceasta reprezintă 89 de milioane de tone de alimente anual, ceea ce corespunde la aproximativ 179 kg pe cap de locuitor pe an (de-a lungul întregului lanț de aprovizionare).

Deși obținerea de date precise este extrem de dificilă, avem câteva cifre. În Regiunea Bruxelles-Capitala (link extern) (BE), de exemplu, se estimează că gospodăriile risipesc în medie 15 kg de alimente de persoană pe an, echivalentul a trei mese pe zi pentru 30 000 de persoane în curs de un an.

De ce risipim așa mult acasa?

Motivele risipei de mâncare sunt strâns legate de toate activitățile zilnice: cumpărături, gătit, mâncat, sortarea deșeurilor, dar și munca, hobby-uri și activități de agrement sau deplasarea prin oraș, așa cum este prezentat în imaginea de mai jos:

Activități privind risipirea hranei

Acestea pot fi explicate și după cum urmează:

• Suntem dependenți de sistemele de producție și consum:

• Informații disponibile (de exemplu, date de expirare, promoții…);
• Cultura alimentară (de exemplu, furnizarea de cantități mari de alimente oaspeților, înțelegerea siguranței și esteticii alimentelor, alimente „ieftine”…);
• Produse disponibile (de exemplu, tipuri de produse, ambalaje...);

• Obiceiuri zilnice:

• Semnificație personală (de exemplu, tradiții culinare, a nu mânca același lucru de două ori);
• Cunoștințe și competențe (de exemplu, a fi capabil să gătească, să improvizeze, să cunoască conținutul frigiderului și al dulapurilor, să anticipeze...);
• Aparate (de exemplu, pentru depozitare, transformare...);

• Influențe personale:

• Capacități (de exemplu, cadrul profesional, frecvența cumpărăturilor...);
• Experiențe de viață (de exemplu, timp disponibil, familie, oboseală...);
• Valori (de exemplu, să mănânci în oraș, să te simți vinovat...).

Șase sfaturi pentru orașele care luptă împotriva risipei alimentare

În acest context, anumite orașe URBACT au încercat să desfășoare o serie de activități și inițiative pentru a sprijini gospodăriile în reducerea risipei alimentare. Bazându-se pe experiența lor, iată șase soluții pentru a inspira orice oraș să facă același lucru:

1. Cunoașteți faptele despre risipa alimentară

În primul rând, este vital să se măsoare risipa alimentară în gospodării pentru a concepe acțiuni și instrumente de politică adecvate (a se vedea soluția 2, mai jos). Dar poate fi extrem de dificil să se elaboreze metodologii adecvate pentru a se asigura că deșeurile alimentare menajere sunt monitorizate în mod regulat, pentru a colecta date comparabile etc. Cu toate acestea, unele orașe URBACT au reușit să dezvolte cadre utile. Bristol, partener din Marea Britanie în rețeaua URBACT Sustainable Food in Urban Communities, a dezvoltat o abordare bazată pe principiile ierarhiei deșeurilor alimentare, susținută de strategia „Towards a zero waste Bristol” (link extern) a Consiliului Orașului Bristol în 2016, care a condus la succese măsurabile. în reducerea risipei alimentare.

Ghent (BE) a efectuat, de asemenea, un studiu de evaluare comparativă a deșeurilor alimentare pentru a urmări obiectivele și toate deșeurile deturnate prin programul Foodsavers Ghent, precum și pentru calcularea emisiilor de GES evitate. În calitate de membru al Pactului de Politică Alimentară Urbană de la Milano(link extern) (MUFPP), Gent încearcă, de asemenea, să încorporeze Cadrul de Monitorizare al MUFPP(link extern) în strategia sa de evaluare pentru a asigura o mai mare acuratețe în măsurarea impactului său asupra politicilor alimentare. Un alt oraș belgian, Bruges, membru al Eurocities(link extern), a folosit, de asemenea, un sondaj de autodeclarare pentru cetățeni pentru a măsura impactul rețetelor și sfaturile împărtășite de oraș pentru reducerea risipei alimentare la nivel de gospodărie (link extern). Și, încă relevant la opt ani de la lansarea sa la nivel național, un alt studiu foarte interesant a fost realizat în Franța de ADEME (Agenția Franceză de Mediu și Management al Energiei) pentru ca gospodăriile să își măsoare propriile deșeuri alimentare(link extern).

2. Elaborarea un cadru de politică alimentară favorabil

După cum am văzut mai sus și în articolul lui Antonio Zafra, Expert Lider al rețelei URBACT FOOD CORRIDORS, risipa alimentară acoperă o serie de subiecte. Pentru a se asigura că este abordată într-un mod holistic, unele orașe au conceput politici dedicate, nu numai privind alimentele durabile, ci și, mai precis, privind risipa de alimente. Acesta este cazul orașului Milano (IT), etichetat în cadrul URBACT ca Bună practică pentru politica sa alimentară, coordonator al Pactului de Politică Alimentară Urbană de la Milano (link extern) și partener principal al rețelei URBACT NextAgri. Într-adevăr, ca parte a abordării sale Rethinking Milan privind risipa de alimente(link extern), obiectivul principal este de a obține o reducere cu 50% a risipei alimentare până în 2030. Au fost identificate cinci domenii principale de interes:

• Informarea și educarea cetățenilor și a părților interesate locale cu privire la reducerea pierderilor și a risipei de alimente;
• Recuperarea și redistribuirea deșeurilor alimentare;
• Crearea de parteneriate locale, cum ar fi între instituțiile de caritate, băncile alimentare, supermarketurile și agentiile municipale;
• Îmbunătățirea și reducerea ambalajelor alimentare;
• Luptă pentru o economie circulară în managementul sistemului alimentar.

Acțiunile conexe și măsurătorile inițiale au fost deja făcute de orașul Milano. De exemplu, o campanie care încurajează separarea deșeurilor organice de cele neorganice a realizat și o separare la sursă de 56% în trei ani, în creștere față de 36% în 2012. Un prim pas pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la cantitatea de alimente risipite în gospodării.

3. Creșterea gradului de conștientizare și sfaturi concrete

Înainte ca cetățenii să înceapă efectiv să reducă risipa de alimente, trebuie să perceapă acest lucru ca pe o problemă. Ca atare, regiuni precum Valonia (BE) cu „Moins de déchets(link extern)” și țări precum Franța cu „Ça suffit le gâchis(link extern)”, Germania cu „Too good for the bin(link extern)”, iar Marea Britanie cu „Love Food, Hate Waste(link extern)” au dezvoltat campanii de informare dedicate care prezintă problemele cheie în joc. Mai important, ei împărtășesc și sfaturi concrete pentru viața de zi cu zi și activități.

În special, din 2007, scopul campaniei „Love Food, Hate Waste” din Marea Britanie, implementată de organizația non-profit WRAP(link extern), a fost de a ajunge la consumatori și de a coopera intens cu companii, inclusiv supermarketuri. Ei desfășoară campanii prin afișe, anunțuri radio și ziare, precum și reclame pentru autobuz, folosind rețelele sociale, ateliere de gătit și evenimente la nivelul întregii Londre. Site-ul web „Love Food, Hate Waste” oferă, de asemenea, sfaturi și instrumente pentru depozitarea adecvată, rețete rămase, înțelegerea datelor de expirare și măsurarea cantităților de deșeuri alimentare, precum și promovarea beneficiilor compostării acasă.

O „Aplicație de economisire a banilor” include, de asemenea, un planificator de porții și mese, împreună cu multe rețete, și permite clienților să țină evidența articolelor pe care le-au cumpărat deja și a celor pe care intenționează să le cumpere. Risipirea alimentară evitabilă a fost redusă cu aproximativ 14% datorită campaniei, unele gospodării care s-au concentrat activ pe prevenirea risipei alimentare reducând risipa alimentară evitabilă cu 43%. Important este că resursele din aceste campanii sunt concepute pentru comunicare unidirecțională și necesită timp minim de personal pentru implementare.

4. Cetățeni provocați

Instrumentul ‘FoodWasteWatchers’ în acțiune

Orașele ar trebui să ofere instrumente dedicate pentru a sprijini gospodăriile în lupta lor zilnică împotriva risipei alimentare, precum și să sprijine organizațiile intermediare precum ONG-urile sau școlile. De exemplu, în județul Alameda, California, agenția publică „Stop Waste(link extern)” a proiectat un sistem de semnalizare, inclusiv un semn „Eat This First” pentru frigider, pentru a încuraja gospodăriile și întreprinderile să desemneze o zonă pentru frigider pentru alimentele care trebuie să să fie mâncate în curând.

Implicarea în mod direct a gospodăriilor în activități a fost esențială pentru a se asigura că sunt împuternicite să-și reducă risipa de alimente. Ca parte a „Strategiei pentru o hrană bună(link extern)”, un rezultat direct al rețelei URBACT Sustainable Food in Urban Communities pe care o conducea, Regiunea Bruxelles-Capitala a sprijinit proiectarea „FoodWasteWatchers(link extern)”. Acesta este un program individual și țintit pentru gospodării pentru a identifica ce, cât de mult risipesc și de ce, precum și pentru a-și concepe propria strategie pentru a o reduce.

De asemenea, în 2019, orașul Oslo (NO) a organizat un program de provocare și formare (link extern) pentru a ajuta familiile să reducă la jumătate risipa alimentară. Pe parcursul acestui proiect de patru săptămâni, 30 de familii și-au cântărit deșeurile alimentare, participând la un scurt atelier, cu instrumente (de exemplu, jurnal de bucătărie și etichetare) și informații despre cum să-și reducă risipa de alimente. Familia „învingătoare” și-a redus risipa alimentară cu 95%!

5. Cetățenii antrenați pentru a transmite

Cine este mai în măsură pentru a vorbi cu cetățenii și gospodăriile decât cetățenii înșiși? După succesul experienței sale pe teme de grădinărit și compostare, Regiunea Bruxelles-Capitala a sprijinit formarea și înființarea unei rețele „Fridge Masters(link extern)”: pe parcursul a nouă module, cetățenii au făcut schimburi de experiențe și au fost instruiți cu privire la diverse sfaturi și trucuri pentru a reduce risipa alimentară, de la o organizare îmbunătățită, obiceiuri de gătit și metode de conservare a alimentelor până la cumpărături în diferite tipuri de magazine. Ei au fost, de asemenea, instruiți în facilitarea de evenimente pentru publicul larg – lucru pe care l-au făcut cu succes cu o serie de instrumente pe care le-au conceput ei înșiși. Acestea au inclus provocări și interacțiune în rețelele sociale, degustători la fața locului și imagini reprezentând „frigidere false”.

6. Susținerea solidarității

Nu în ultimul rând, combaterea risipei alimentare prin împărtășirea a ceea ce altfel ar fi de aruncat poate fi o modalitate de conectare cu alte persoane, de a crea noi relații și oportunități, precum și de a oferi hrană celor aflați în nevoie. Frigiderele de solidaritate sunt o implementare a unui astfel de concept.

‘Food Share Cabinet’ din Tartu

Un exemplu este „Food Share Cabinet” din al doilea oraș ca mărime din Estonia, Tartu. Ca o modalitate de a crește gradul de conștientizare, de a face hrană disponibilă pentru persoanele care au nevoie de ele și de a redistribui ceea ce ar fi fost irosit, un cabinet temporar de „cotă de mâncare” a fost instalat pe evenimentul „Bulevardul Libertății Auto” din Tartu ca o Acțiune la scară mică, cu sprijinul a rețelei URBACT Zero Carbon Cities. Rafturile și un frigider au permis firmelor de catering de la evenimente și cafenelelor învecinate să-și împartă resturile. Această acțiune face acum parte din reflecția Guvernului orașului Tartu cu comunitatea de partajare a alimentelor pentru a reduce risipa de alimente în oraș, lucrând cu afacerile alimentare locale.

Ce va face orașul tău în continuare pentru a reduce risipa alimentară?

Această listă a arătat o serie de cadre, instrumente și activități utilizate de orașe pentru a reduce risipa alimentară în gospodării. Dar aceasta este doar o parte a ecuației. Risipirea alimentelor trebuie abordată de-a lungul întregului lanț de aprovizionare.

Consultați pagina noastră Food Knowledge Hub pentru mai multe informații, precum și Declarația pentru Resursele Alimentare de la Glasgow (link extern).

Nu în ultimul rând, urmăriți activitățile viitoare ale celor cinci proiecte actuale Horizon 2020, care vor testa acțiuni suplimentare:

• Food Trails: https://foodtrails.milanurbanfoodpolicypact.org/(link is external)
• FOODSHIFT2030: https://foodshift2030.eu(link is external)
• Cities2030: https://cities2030.eu(link is external)
• FUSILLI: https://fusilli-project.eu(link is external)
• FoodE: https://foode.eu/(link is external)

Ce poți face pentru a reduce deșeurile în orașul tău? Anunțați-ne - vom fi curioși să citim despre experiențele dvs. - contactați-ne prin Twitter (link extern), Facebook (link extern) sau LinkedIn (link extern)!

Fapte și  cifre

• Bruxelles environnement (2020) Le gaspillage alimentaire(link is external)
• EU barometer survey (2015) Flash Eurobarometer 425: Food waste and date marking(link is external)
  Bonneau M. (2021) Changer les modes de gouvernance en appliquant de nouveaux cadres analytiques : le cas du gaspillage alimentaire à Bruxelles(link is external)
• FAO (2013) Food wastage footprint - Impacts on natural resources(link is external)
• Fusion (2016) Estimates of European food waste levels(link is external)
• Zafra A. (2022) A FOOD WASTE URBAN APPROACH - To reduce the depletion of natural resources, limit environmental impacts, and make the food system more circular

Publicat de Marcelline Bonneau