Șase pași de urmat de către autoritățile locale pentru întocmirea unui Plan de Acțiune Integrat
Edited on
07 November 2016Dezvoltarea urbană integrată și planificarea acțiunilor în mod participativ sunt în centrul programului URBACT.
Autoritățile locale implicate în Rețelele tematice URBACT trebuie să formeze un Grup Local URBACT (GLU), care să aibă în componență diferiți actori locali din interiorul sau exteriorul municipalității cu scopul de a formula împreună un plan de acțiune integrat, care să răspundă provocărilor și problemelor cu care se confruntă la nivel local.
În perioada 24-26 august 2016 Universitatea de Vară URACT din Rotterdam a adunat peste 380 de reprezentanți din 170 de orașe din Europa implicate în rețelele URBACT, pentru a le oferi sprijin în pregătirea politicilor urbane integrate, utilizând ciclul de planificare a acțiunilor, respectiv:
Acest ciclu de planificare a acțiunilor se poate pune în practică de către orice autoritate locală (implicată în URBACT sau nu) care dorește să dezvolte un plan de acțiune integrat concentrat pe o anumită tematică, sau chiar pe un master plan, într-un mod participativ și integrat (ex. luând în considerare dimensiunile: economică, socială, de mediu și fizică, ale provocărilor locale).
Principala condiție preliminară în acest proces este crearea Grupului Local, un grup de actori cheie locali (cetățeni, ONG-uri, universități, sectorul privat, funcționari publici) preocupați de problemele locale sau de tematica planului de acțiune.
Orașele din România ne-au împărtășit câteva impresii despre formarea Grupurilor Locale URBACT:
„Din experiența celorlalte 3 proiecte URBACT derulate până acum, am înțeles să avem reprezentanți din toate categoriile (ONG, privat, public, mass media, agenții locale, consultanță, cetățeni), astfel încât să existe o reprezentare cât mai relevantă la nivelul municipiului și pentru a reuși să obținem idei, sugestii, propuneri și constatări, care să conducă la stabilirea unor acțiuni corecte , coerente si reprezentative pentru situația locală. Pot spune că am avut o colaborare foarte bună cu GLU și că suntem încrezători că participanții au înțeles misiunea și rolul lor în crearea acestor Planuri Integrate de Acțiune, care au drept scop creșterea nivelului de viată în comunitatea locală.” (Dan Dura, Municipiul Suceava)
„Noi ne-am gândit la o altă abordare: noi, echipa de management a proiectului, să adunăm Grupul Local, pentru ca apoi să ne retragem și să lăsăm GL să preia treptat implementarea proiectului, având totodată rolul de a atrage stakeholder-ii într-un subgrup local. La început am organizat în cadrul GL un concurs de idei pentru posibile acțiuni, întocmind totodată și analiza situației existente și a posibilităților de finanțare a acestora.” (Dorin Miclăuș, Municipiul Baia Mare)
Dacă lucrați într-o sau pentru o municipalitate și sunteți coordonatorul sau membrul unui Grup Local, aceștia sunt șase pași și instrumente pe care vi le recomandă programul URBACT pentru a le utiliza pentru conturarea politicilor locale:
Pasul 1:
Definiți problemele orașului dumneavoastră pentru a defini obiectivele planului de acțiune
O analiză a situației existente este necesară pentru a vă asigura că Grupul Local va trata problema corect – problemă ce a fost discutată și agreată cu actorii cheie. Poate părea ceva simplu, ușor și rapid de făcut, dar în realitate aceasta poate constitui un proces lung și anevoios, deoarece problemele și cauzele acestora nu sunt întotdeauna percepute în același mod de către toată lumea. Răbdarea și dialogul susținut sunt elemente cheie în acest proces.
O tehnică bine pusă la punct pentru definirea și înțelegerea problemelor, precum și cauzele și efectele acestora, este “Arborele Problemei:
Cum îl puteți utiliza:
- Alcătuiți o listă cu toate problemele ce vă vin în minte în legătură cu principala temă (ex. Șomajul în rândul tinerilor). Problemele trebuie identificate cu grijă: trebuie să fie probleme existente, nu posibile, imaginate sau viitoare.
- Identificați o Problemă Principală (pe care o veți scrie pe trunchiul arborelui). Aceasta poate implica multiple încercări de formulare și eșecuri până la varianta finală.
- Determinați care sunt Cauzele problemelor (pe care le veți scrie la nivelul rădăcinilor arborelui) și care sunt Efectele (ramurile arborelui).
- Aranjați ierarhic atât Cauzele și Efectele, de exemplu cum sunt legate cauzele între ele – care conduce la o alta, etc.
Identificarea cauzelor problemelor vă va ajuta să vă gândiți la acțiunile care pot răspunde cel mai bine sau elimina cauzele problemelor.
Pasul 2:
Localizați actorii cheie locali și asigurați-vă că vi se alătură toate persoanele interesate de probleme
Este important să analizați și să localizați importanța și influența actorilor cheie – dar în mod egal este important să aveți un plan de acțiune flexibil privind influența actorilor cheie pe parcurs. Pe parcurs vor apărea diferite perspective asupra importanței și influenței relative a actorilor cheie.
Unul dintre instrumentele ce vă vor ajuta să identificați actorii cheie de care aveți nevoie la masa Grupului Local este Harta Ecosistemului Actorilor
Stakeholders’ ecosystem map
Cum să o utilizați:
- Plasați harta ecosistemului (va arata ca o pânză de păianjen cu cercuri concentrice) pe un perete. În fiecare segment plasați un sector, ce este important în planul de acțiune, precum: educație, antreprenoriat, mobilitate, locuire. De asemenea, poate fi politica socială, de mediu, economică (oameni, planetă, profit).
- Apoi gândiți-vă la actorii cheie, cărui sector aparțin și cât de importanți sunt. Utilizând post-it-uri rugați-vă membrii Grupului Local să poziționeze fiecare actor cheie într-un tabel și apoi decideți împreună asupra poziționării acestora prin post-it-uri pe harta ecosistemului. Cei mai importanți actori vor fi în centru și cei mai puțin importanți vor fi spre periferie. În cercul central vor fi membrii Grupului Local, în cercurile exterioare vor fi actori care pot fi importanți, dar nu este necesară prezența lor constantă în Grup.
Pasul 3:
Definiți o schemă a rezultatelor pentru a determina rezultatele dorite în urma planului de acțiune – schimbarea pe care doriți să o vedeți – până când și cum vor fi măsurate.
Schema rezultatelor înseamnă definirea rezultatelor încă de la începutul proiectului; ce veți obține prin proiect, până când și cum va fi măsurat. Prin păstrarea unor obiective măsurabile, dumneavoastră împreună cu Grupul Local veți putea monitoriza progresul, ajusta activitățile dacă este necesar, și evalua dacă ați atins obiectivele inițiale sau nu.
Schema rezultatelor are un număr de blocuri și termeni cheie ce sunt utilizați în toate programele Fondurilor Structurale. Pentru a le folosi eficient, este necesar să dobândiți o bună înțelegere a limbajului acestora după cum urmează:
Logica intervențiilor
Logica intervențiilor este o modalitate de a descrie schema rezultatelor. Este un instrument pentru evaluarea eficienței unui program sau a unui plan de acțiune. Aceasta explică logica după care o intervenție contribuie la atingerea rezultatelor dorite; sau a rezultatelor observate în urma implementării, dacă acestea sunt altele decât cele intenționate la început.
Obiectiv specific și rezultat dorit
Obiectivul specific definește schimbarea dintr-un anumit context socio-economic, pe care intenționează s-o facă un proiect, program sau plan de acțiune. Acesta poate fi exprimat după cum urmează: a îmbunătăți..., a reduce… sau a crește… Un Plan de Acțiune Integrat trebuie să aibă unul sau mai multe obiective specific. Obiectivele trebuie să fie întotdeauna SMART, termen care reprezintă Specific, Măsurabil, Realizabil, Realist si Ancorat în timp.
Rezultatul intenționat este o ambiție. În timp ce această ambiție trebuie să fie realistă și toate eforturile trebuie să se concentreze pe atingerea rezultatului, este posibil și ca această ambiție să nu fie îndeplinită la finalul proiectului sau programului sau după implementarea planului de acțiune. A nu îndeplini în totalitate un rezultat nu este neapărat un eșec. Evaluarea programului sau a planului de acțiune va trage concluziile privind cauzele, consecințele si remediile.
Indicatorul rezultatului
Indicatorii rezultatelor sunt indicatori ce descriu un aspect specific al rezultatului, ce poate fi măsurat. Selectarea unor indicatori de rezultat clari facilitează înțelegerea unor problem și nevoi legate de politici.
Indicator extern
Indicatorul extern este un indicator ce descrie produsul fizic rezultat din cheltuirea resurselor (bani, timp, efort) prin intervențiile politicilor.
Tabelul 1: Exemple de stabilire a obiectivelor, rezultatelor și indicatorilor rezultat
| Obiectiv specific | Indicator de rezultat | Indicator extern |
Ce este? |
Descrierea schimbării pe care o doriți la situația existentă: rezultatul intenționat |
O variabilă ce descrie un aspect relevant al rezultatului așteptat, pentru a măsura schimbarea situației existente
| O variabilă ce descrie rezultatele produse prin planul de acțiune. Rezultatele sunt produse directe create prin implementarea planului dumneavoastră de acțiune. |
Exemplu |
Locuri de muncă & Aptitudini Creșterea numărului de tineri angajați (sau reducerea ratei de șomaj în rândul tinerilor) |
Rata șomajului în rândul tinerilor Obiectiv: 20% (2020) | - Nr. tinerilor ce accesează programe de training - Nr. tinerilor ce accesează consilierea în carieră - Nr. tinerilor ce accesează posturi pentru dobândirea experienței de muncă |
Coeziune comunitară Reducerea tensiunilor inter-rasiale între diferitele comunități din Avalon | Număr de incidente legate de rasism și ură raportate în statisticile poliției (media pe săptămână)
Valoare de referință: 45 (2015) Obiectiv: 20 (2019) |
| |
Regenerare urbană Îmbunătățirea compatibilității între locuințele post-război și nevoile specifice ale vârstnicilor | % locuitori care declară situația lor de locuire (definită ca fiind calitatea casei lor și disponibilitatea serviciilor și facilităților esențiale), ca fiind adecvată pentru o îmbătrânire auto-susținută.
Valoare de referință: 25% (2016) Obiectiv: 60% (2024) |
|
Pasul 4:
Identificarea tuturor bunurilor orașului dumneavoastră, inclusiv:
- ü Oameni, capital social
- ü Locuri & spații
- ü Bani
- ü Clădiri, infrastructură
- ü Cunoștințe, experiență
- ü Resurse naturale
Acest exercițiu vă va ajuta să vă gândiți la acțiuni mai potrivite, luând în considerare toate resursele locale și bunurile, în loc de a reinventa roata.
Pasul 5:
Planificarea acțiunilor și definirea pașilor
Odată ce ați identificat împreună cu Grupul Local problemele, actorii cheie ce ar trebui implicați în discuții și ați stabilit obiectivele specifice sau o viziune, este timpul să identificați acțiunile ce vor răspunde cauzelor problemelor și vor permite atingerea obiectivelor.
Una din modalitățile de a agrea asupra acțiunilor cu membrii Grupului Local este utilizarea metodei OPERA.
OPERA este o metodă de co-creare de origine finlandeză ce poate crește foarte mult eficiența, chiar și în cazul celor mai simple întâlniri. Poate fi aplicată în grupuri foarte mici (5-6 oameni), însă este, de asemenea, o metodă eficientă pentru grupuri mari (până la 40-50 de participanți). Această metodă concentrează energia grupului asupra problemei în discuție, colectează, filtrează și sintetizează propunerile într-un mod structurat. Combină un mod sintetic de gândire cu un proces creativ de a rezolva problema, permițând astfel utilizarea mai eficientă a cunoștințelor și experienței participanților. Prin tehnica de discuții în perechi, această metodă aduce implicarea fiecărui individ în proces, mobilizează gândurile și propunerile, fără a-i lăsa pe cei mai extrovertiți să domine discuția.
Cum se utilizează:
Primul pas este identificarea unei întrebări principale, pe cât se poate de specifice sau provocarea pentru care grupul caută soluții, de exemplu: Care sunt principalele aspecte ce trebuie tratate pentru a îmbunătăți spațiile publice în orașul dumneavoastră? Odată ce este identificată întrebarea cheie, un facilitator va conduce grupul prin următoarele etape ale metodei OPERA:
O | Own reflections/suggestions - Reflecții/sugestii proprii: • Muncă individuală (această etapă nu include discuții) • Gândiți-vă 3-5 minute la întrebarea principală • Scrieți ideile pe o foaie A4 • Fiți specifici, conciși |
P | Pair discussion - Discuții în perechi: • Formați perechi – preferabil cu o persoană din afara grupului de colegi • Fiecare persoană își prezintă ideile coechipierului • Discutați propunerile – cereți clarificări, puneți întrebări, discutați • Formulați 3-5 propuneri comune bazate pe acord (nu este nevoie de consens) • Înregistrați fiecare propunere pe o foaie separate A5 |
E | Explanations - Explicații
|
R | Ranking - Clasament
(notă: regulile de vot pot fi adaptate)
|
A | Arranging - Aranjare
|
Rezultatul este un set de sugestii de acțiuni formulate împreună și în consens.
Apoi este important să alcătuiți un plan de implementare sau un tabel al acțiunilor ce vă va permite să obțineți o imagine în mare a acțiunilor, inclusiv rezultate, obiective, etape, ieșiri, resurse umane, parteneri, termene, buget și orice alte informații utile credeți că este necesar să mai adăugați.
Tabelul 2: Exemplu de implementare
Obiectiv Specific | |||||
Acțiune | Rezultat dorit | Resurse/ Bunuri | Agenția principală | Parteneri cheie | Perioadă |
Pasul 6:
Comunicarea planurilor de acțiune și strategiilor
Formularea unei strategii de comunicare pentru a vă face planul de acțiune cunoscut către publicul interesat este, de asemenea, un aspect important. Puteți organiza evenimente publice pentru consultarea și informarea cetățenilor și puteți utiliza și rețelele sociale locale pentru o comunicare mai largă.
În funcție de temele atinse prin planul de acțiune, vă puteți concentra pe un anumit public țintă: autoritatea de management, potențiali finanțatori, cetățeni și alți actori relevanți.
Referințe: Pentru a afla mai multe despre aceste instrumente și metode vă rugăm vizitați: http://urbact.eu/capacity-building
Submitted by Ancuta Cirstea on