Împărţirea bunurilor comune: Civic eState

Rețeaua Civic eState se adresează provocării politice deja existente privind recunoașterea și / sau co-proiectarea mecanismelor legale şi durabile de gestionare a bunurilor comune ale orașelor, care să activeze drepturile constituționale ale locuitorilor și comunităților locale de a acționa colectiv în interesul general.

Bunurile comune sunt active tangibile și intangibile, servicii și infrastructuri funcționale pentru exercitarea drepturilor fundamentale considerate de orașul Napoli ca fiind deținute în mod colectiv și, care trebuie prin urmare eliminate din logica "uzului exclusiv" și guvernate prin "management civic direct".

Revitalizarea patrimoniului istoric urban reprezintă o provocare culturală, economică și socială, dar și o impulsionare a orașului de a-și redobândi identitatea, creând o nouă conexiune cu și între activiștii locali, antreprenorii civili și scena cetățenească activă.

Orașul Napoli a elaborat o politică bazată pe deciziile consiliului municipal și ale primăriei de a depăși abordarea tradițională de comandă și control de tip top-down, aducând locuitorii orașului în centrul procesului de gestionare a activelor orașului, întărind participarea lor în decizii politice relevante pentru îngrijirea și revitalizarea bunurilor urbane comune.

Acestea sunt instrumente noi de politică care urmăresc returnarea către comunitate a proprietăților publice și private abandonate.

Transferarea Bunei Practici a orașului Napoli în domeniul guvernării colective a bunurilor comune ale orașelor

Buna Practică din Napoli constă în permiterea gestionării colective a facilităților urbane esențiale, concepute ca bunuri urbane. Această abordare a guvernării comunității publice asigură accesul corect și deschis, co-design-ul, conservarea și un model de sustenabilitate socială și economică a activelor și infrastructurilor urbane, toate în beneficiul generațiilor viitoare.

Guvernarea colectivă se realizează prin implicarea comunității locuitorilor în proiectarea, experimentarea, gestionarea și furnizarea de noi forme de servicii culturale și sociale.

Obiectivul rețelei este de a transfera, prin adaptări și îmbunătățiri adecvate, buna practică din Napoli către orașele partenere: Barcelona (ES), Gdansk (PL), Ghent (BE), Amsterdam (NL), Iași (RO) și Presov (SK).

Calea către folosul civic

În ultimul deceniu, orașul Napoli a experimentat noi instrumente de guvernanță pentru a da viață clădirilor abandonate. Diferitele mișcări și organizări informale și-au exprimat doleanța ca astfel de spații să fie utilizate și gestionate de către locuitorii orașului, în comun, prin mecanisme care transformă astfel de spații în noi instituții. Utilizarea acestor clădiri goale implică o utilizare temporară și reprezintă un punct de plecare pentru "revitalizarea lor". De asemenea, a creat un stimul pentru a începe căutarea unor mecanisme inovatoare de utilizare a unor astfel de spații, cum ar fi administrarea comunității sau o proprietate gestionată de comunitate.

Prin revizuirea vechii instituții juridice de "utilizare civică" și adaptarea acesteia la contextul urban, administrația a structurat o nouă formă de guvernanță participativă, care intenționează să depășească modelul clasic de acord de concesiune, bazat pe o viziune dihotomă a parteneriat public-privat.

Utilizarea civică recunoaște existența unei relații între comunitate și aceste active publice. Procesul face ca inițiativele conduse de comunitate să fie recunoscute și instituționalizate, asigurând autonomia ambelor părți implicate. Pe de o parte, cetățenii sunt angajați în reutilizarea bunurilor urbane și, pe de altă parte, administrația orașului ativeaza punerea in practica.

Bunurile urbane comune

Primul activ recunoscut drept proprietate comună, care trebuie gestionat prin intermediul mecanismului de guvernare colectivă a fost Filangieri, o Bună Practică URBACT (rezoluția Consiliului Local din Napoli nr.893 / 2015). Aici a fost realizată prima Declarație de Utilizare Urbană Colectivă.

Un an mai târziu, alte 7 proprietăți publice au fost recunoscute de Consiliul Local Napoli drept "spații civile relevante care trebuie atribuite categoriei bunurilor urbane comune": ex-Convento delle Teresiane: Giardino Liberato; Lido Pola; Villa Medusa; ex-OGP di Materdei; fostul Carcere Minorile - Scugnizzo Liberato; ex-Conservatorio S. Maria della Fede; ex-Scuola Schipa (Rezoluția nr.446, 27 mai 2016).

Recunoașterea va fi finalizată cu acorduri adecvate, după ce comunitățile care administrează spațiile întocmesc o Declarație de Uz Civic Colectiv, pe modelul Filangieri, asigurând incluziunea, accesibilitatea, imparțialitatea și utilitatea guvernanței lor.

Pe viitor, lista poate fi îmbogățită cu mai multe resurse urbane comune. Aceste bunuri reprezentau clădiri și spații urbane neutilizate sau prea puțin utilizate, ocupate informal și regenerate de comunitățile care le animau și care încă participă la regenerarea lor. În multe cazuri lucrările de renovare nu au putut fi finalizate la începutul managementului informal și au fost realizate prin scheme de autofinanțare. Aceste bunuri constituie patrimoniul civic al orașului Napoli, utilizat și gestionat în comun de locuitorii orașului Napoli în interesul general.

Parteneriatele public-civice: un model transferabil

Buna practică din Napoli (rezoluţia utilizării civice) a fost unul dintre primele exemple ale unei noi generatii de parteneriate publice, parteneriate public-comunitare sau public-civice (PCP). PCP-urile își propun să transforme activele urbane în infrastructuri sociale durabile care să aducă valoare publică și impact social prin intermediul inițiativelor în domeniul economiei sociale și de solidaritate, culturale și creative, colaborative, digitale și circulare.

Nicola Masella, partenerul lider, subliniază valoarea bunelor practici pentru viitorul UE, spunând că "mecanismul propus de orașul Napoli, deși ancorat în sistemul juridic italian, este cu siguranță caracterizat printr-un grad ridicat de adaptabilitate față de alte contexte europene urbane. În comparație cu modelele propuse de alte orașe italiene și europene, unde municipalitatea este responsabilă pentru stabilirea regulilor de gestionare a bunurilor comune, instrumentul implementat în Napoli a fost construit prin recunoașterea modelelor de auto-organizare a cetățenilor și printr-un schimb continuu între comunitate și municipalitate".

Un plan pentru viitor?

Abordarea Civic eState ar putea da naștere unei metodologii urbane prototip pentru a genera o varietate de acorduri sau proiecte de cooperare între guvernele orașului și întreprinderile civice, sociale și locale care doresc dezvoltarea urbană printr-o abordare integrată. În mod particular, rezoluția privind utilizarea civică ar putea fi considerată un model pentru o categorie mai largă de instrumente juridice, în conformitate cu legislația UE; în special pentru prevederile UE privind achizițiile publice și ajutorul de stat, unde s-ar încuraja cooperarea riguroasă între actorii urbani pentru construirea și furnizarea de servicii sociale de infrastructură, cum ar fi educația, asistența medicală sau locuințele.

De asemenea, prin hibridizarea acestor modele economice, s-ar putea genera noi oportunități de angajare sau antreprenoriat civic. Aceste acorduri de cooperare, parteneriate sau proiecte ar putea sta la baza unor forme mai sofisticate și solide de finanțare care ar putea sprijini proiecte sociale cu ajutorul unor noi mecanisme, inclusiv scheme de finanțare a proiectelor sociale și multe alte parteneriate public-private care să implice participarea pe termen lung a investitorilor pentru generarea unui model de sustenabilitate prin mecanisme şi investiţii de impact.

***

Vizitaţi pagina Reţelei Civic eState

Traducere după Christian Iaione, 25 aprilie 2019